Istoria Škoda Octavia este marcată de o aniversare importantă în 2026: împlinirea a 30 de ani de la debutul primei sale generații din era modernă. Acum 3 decenii Octavia revenea în gama Škoda, fiind primul model complet nou dezvoltat după ce constructorul ceh a devenit parte a Grupului Volkswagen. Astfel, dedicăm o serie de articole despre evoluția celor 4 generații Octavia și succesul lor internațional, care i-a câștigat modelului Octavia statutul de cel mai bine vândut automobil al mărcii Škoda. Mai întâi v-am prezentat povestea generației inițiale din 1959-1971, precum și cariera de 14 ani a modelului Octavia lansat în 1996. Iar acum detaliem evoluția tehnologică majoră și strategia de producție în piețele din afara Europei, care au condus la succesul modelului Škoda Octavia. 

Škoda a extins producția la nivel global pe parcursul carierei de succes de care s-a bucurat generație Octavia II

Cum urmezi pe scenă după ce a performat o adevărată vedetă? Și în showbiz și în industria auto este greu să urmezi după o vedetă care a cucerit publicul. Însă a doua generație modernă a modelelor Škoda Octavia exact asta a reușit. Și nu doar au egalat succesul comercial și popularitatea internațională a generației lansată în 1996. Ci l-au surclasat într-un mod care a extins major popularitatea la nivel mondial.

Prima generație Octavia produsă după ce Škoda a devenit parte din Grupul Volkswagen a fost comercializată între septembrie 1996 și noiembrie 2010, fiind vândută în paralel cu generația Octavia II lansată în 2004. Astfel, prima Octavia din era modernă a fost produsă în 973.071 de exemplare sedan și 472.492 de versiuni break (Combi). Dar cele peste 1,4 milioane de exemplare aveau să fie surclasate categoric de volumul vânzărilor înregistrat de generația Octavia II. Această generație secundă a fost comercializată între 2004 și 2013 și a fost constuită în 2.604.100 de exemplare. Până în 2013, vânzările versiunii Combi au însumat 881.200 de exemplare, reprezentând 33% din vânzările globale ale modelului Octavia II.

Acest nivel de producție s-a datorat faptului că Octavia II a fost o piesă esențială în strategia de internaționalizare a producției pentru Škoda. Octavia II a fost construită în piețe din afara Europei, unde cererea pentru automobile era în plină ascensiune. Încă din 2005 producția modelului Octavia II a început și la uzina din Aurangabad, India. Apoi, în 2007, Shanghai Volkswagen (în prezent SAIC Volkswagen Automotive Co. Ltd.) a început producția celei de-a doua generații a modelului Octavia destinat pieței din China. Iar din 2009 Octavia a fost construită și în uzina Volkswagen Group din Kaluga, Rusia. De asemenea, între 2008 și 2011 Octavia a fost produsă și în Bratislava, Slovacia. Aceste centre completau producția gamei Octavia realizată în uzinele din Cehia.

Octavia II a marcat o evoluție majoră în dimensiuni, tehnologii avansate și rafinament

A doua generație modernă a modelului Octavia a fost prezentată în premieră publică cu ocazia Salonului Auto de la Geneva, din martie 2004. Și marca o evoluție majoră la fiecare capitol, având dimensiuni crescute substanțial, tehnologii avansate și standarde de rafinament elevate. Iar designul modern definit de eleganță și forme robuste, a fost conceput de o echipă de designeri condusă de Thomas Ingenlath.

Atât datorită dimensiunilor mai mari, cât și standardelor de confort și tehnologie, Octavia se înscria acum mai degrabă în pretențiile superioare ale clasei medii. Era o diferență categorică față de generația anterioară, care a fost construită tot pe o platformă tehnică pe care Grupul Volkswagen o adresa segmentului compact.

Octavia II prezentată în 2004 era dezvoltată pe o platformă tehnică de generație nouă, care era regăsită și la alte modele din clasa compactă ale Grupului Volkswagen, precum noile modele Audi A3, Volkswagen Golf V, Volkswagen Jetta, Seat Leon etc..

Confortul la rulare a fost optimizat, grație unei noi suspensii spate multilink și al măsurilor de izolare fonică suplimentare. Iar nivelul de siguranță crescut introducea sistemul ABS cu funcția Brake Assist, oferit în standard în Europa. De asemenea, lista de echipări cuprindea ESP, airbag-uri frontale, airbag-uri laterale pentru locurile din față, airbag-uri cortină și un nou sistem de tetiere active pentru scaunele șoferului și pasagerului din față.

Habitaclul era definit de ergonomie și materiale mai rafinate, pentru confort sporit sistemul de climatizare avea reglaj pe două zone, iar în centrul planșei de bord era integrat opțional ecranul multifuncțional care afișa harta sistemului de navigație.

Avansul tehnologic era demonstrat și de propulsii. Noile motoare turbo alimentate cu benzină aveau sistem de injecție directă, iar Octavia II a primit și noi transmisii manuale și automate cu șase trepte, printre care și transmisia automată cu dublu ambreiaj DSG (Direct-Shift Gearbox) care echipa motorizările diesel.

Și, bineînțeles, după reputația câștigată de prima generație Octavia RS cu motor de 1,8 litri turbo cu 5 supape pe cilindru, a doua generație era la rândul ei oferită în versiunea de performanță RS.

Totodată, Octavia II a fost și laborator de teste pentru propulsia electrică. Din 2011 inginerii Škoda au testat zece prototipuri pentru a evalua în condiții reale eficiența și utilitatea sistemului de propulsie electrică. La acea vreme abia se întrezărea orizontul erei electrice, la nivelul de eficiență și performanță pe care îl știm acum. Prototipurile Octavia Green E Line dezvoltau 85 kW la putere maximă și 60 kW în regim continuu, în timp ce bateria de 26,5 kWh permitea o autonomie de până la 150 km. Nouă ani mai târziu, Škoda a făcut un pașii concreți către mobilitatea electrică, lansând producția de serie a modelelor CITIGOe iV (pur electric) și Superb iV (plug-in hybrid).

Nu a lipsit din gamă versiune cu tracțiune integrală. Însă premiera o reprezenta faptul că a doua generație modernă a modelului Octavia era propusă și în varianta Scout. Modelul Octavia Scout dezvoltat pe baza break-ului Octavia Combi se remarca prin garda la sol ridicată. tracțiunea integrală și bandourile de protecție, fiind destinată celor cu un stil de viață activ, care au drept hobby escapadele în natură, pe drumuri neasfaltate. Această variantă Scout a contribuit la succesul formatului break din generația Octavia II și a completat latura versatilă a bestseller-ului Škoda.

Apropo de latura versatilă, dimensiunile crescute ale generației Octavia II ofereau spațiu generos pentru pasagerii din spate, precum și spațiu extins în portbagaj. Sedanul avea hayon stil liftback care se ridica împreună cu luneta. Astfel, Octavia II sedan oferea beneficiul unui hayon cu deschidere amplă, care facilita urcarea bagajelor și accesul la portbagajul voluminos de 560 de litri. Iar modelele Octavia Combi ofereau un plus de spațiu, portbagajul având în cazul lor volum de 580 de litri. Și, indiferent de formatul caroseriei, spătarele banchetei puteau fi rabatate fracționat, pentru transportarea obiectelor lungi.

Așadar, se poate spune că a doua generație Octavia din era modernă a perfecționat rețeta de succes a primei generații și a păstrat atuul unei strategii de prețuri atractive.

În 2008, la Salonul Auto de la Paris a fost prezentată versiunea actualizată a modelului Octavia II. La exterior, cea mai evidentă schimbarea o reprezentau farurile alungite, cu xenon și lumini adaptive. Dar și spoilerele au fost retușate. La interior au fost restilizate detaliile volanului și consolei de comenzi din centrul planșei de bord. Iar transmisia automată DSG cu ambreiaj dublu avea acum 7 trepte.

Škoda Octavia RS II a însemnat maturizarea unei sportive de familie

Versiunile RS aveau cea mai performantă motorizare de serie propusă pentru modelele Octavia din a doua generație modernă. Erau modele care cântăreau cu aproximativ 150 de kilograme mai mult decât variantele Octavia RS din generația anterioară. Fiindcă aveau dimensiuni mai mari, erau mai robuste, mai bine izolate fonic și aveau o listă de dotări mai amplă. Dar, în aceeași măsură, noile Octavia RS în format liftback și break (Combi) beneficiau și de un motor turbo mai mare și mai puternic.

Noul propulsor turbo de 2 litri, alimentat cu benzină, surclasa motorul de 1,8 litri turbo al generației anterioare. Propulsorul 2.0 TFSI dezvolta 147 kW, echivalentul a 200 CP. Pentru o mașină de familie, această putere livra performanțe înalte, mai ales pentru standardele de la acea vreme. Versiunea Octavia RS liftback ajungea la viteza maximă de 240 km/h și accelera de la 0 la 100 km/h în 7,3 secunde. Iar versiunea Combi, deși avea kilograme în plus, asociate formatului de caroserie break, avea performanțe similare. Viteza de top era de 238 km/h și demarajul 0-100 km/h era realizat în 7,5 secunde.

Totodată, o noutate o reprezenta și faptul că Octavia RS putea fi acum aleasă și cu un motor turbo diesel, 2.0 TDI, care producea 125 kW, deci 170 CP. Motorul diesel permitea o viteză maximă de 225 km/h pentru versiunea liftback și 224 km/h pentru varianta Combi, cu accelerații de la 0 la 100 km/h în 8,5, respectiv 8,6 secunde.

Rezervele motorului permiteau accelerări ferme, iar treptele superioare ale noii transmisii manuale cu șase viteze transformau modelele Octavia RS din a doua generație în automobile care puteau rula și eficient sute de kilometri la vitezele ridicate tipice mersului de autostradă.

Și, pentru prima dată în istoria RS, clienții puteau alege și o transmisie automată cu dublu ambreiaj (DSG). Era o caracteristică tehnică importantă pentru acest model, deoarece sublinia faptul că putea combina performanțele sportive cu utilizarea ușoară și confortabilă. Era un automobil conceput pentru călătorii lungi, dar și pentru drumurile de zi cu zi în traficul aglomerat.

Cea mai importantă evoluție din punctul de vedere al comportamentului rutier era însă la nivelul trenului de rulare. Suspensia spate independentă, de tip multilink, oferea modelelor Octavia RS II un nivel de stabilitate elevat față de generația predecesoare. Avantajul se simțea în special pe suprafețe denivelate și la viteze ridicate. Roțile spate își puteau menține mai bine contactul cu asfaltul, controlul și siguranța creșteau fiindcă reacțiile mașinii deveneau mai previzibile atunci când ritmul creștea. Iar la drum lung confortul era net superior.

Octavia RS II era rapidă și sigură. Și totuși, sub această aparență matură se ascundea și o latură pusă pe distracție. A doua generație Octavia RS oferea șoferului posibilitatea de a dezactiva sistemul de control al stabilității. Iar asta făcea comportamentul mașinii mai jucăuș în viraje și mai dispus la derapaje controlate. Pentru un model conceput în primul rând ca automobil de familie rapid, această caracteristică era o surpriză plăcută.

365,45 km/h pe sare: Cum a stabilit Škoda Octavia un record la Bonneville

În 2011 echipa de comunicare Škoda din Marea Britanie a ales poate cea mai spectaculoasă variantă pentru a face să umble vorba cât mai rapid despre modelul Octavia. Este vorba despre proiectul care avea să creeze cea mai rapidă Škoda Octavia din toate timpurile.

Ideea s-a născut cu ocazia aniversării a zece ani de la apariția modelelor sportive Škoda RS — comercializate în Marea Britanie sub denumirea vRS. Astfel, baza proiectului a fost modelul Octavia RS de performanță înaltă. Iar ideea inedită era ca motorul de 2 litri să fie pus la maximă încercare, pentru a se depăși viteza de 200 mph (adică 320 km/h) nu oriunde, ci pe platourile de sare de la Bonneville, locația tradițională pentru cele mai amețitoare recorduri de viteză înregistrate la sol pe Terra.

Pe Bonneville Salt Flats din Utah, SUA, exemplarul special Škoda Octavia vRS a atins o viteză oficială de 365,45 km/h, devenind cea mai rapidă mașină cu o caroserie de producție și motor turbo de 2,0 litri din categoria sa. Cea mai mare viteză înregistrată pe parcursul încercărilor a fost chiar mai mare, adică aproximativ 368 km/h.
Însă, pentru a se obține un asemenea nivel de performanță, modelul Škoda RS de serie a trecut prin modificări substanțiale.

S-a pornit de la o Škoda Octavia RS standard, vopsită în Corrida Red, care fusese destinată inițial utilizării ca mașină de presă. Și s-a ajuns la performanțe de mașină supersport, transpuse pe platourile de sare din Bonneville.

Modificările necesare pentru recordul de viteză au fost realizate în Milton Keynes, unde Škoda UK a colaborat cu specialistul în tuning Revo Technik. Obiectivul nu era pur și simplu obținerea unui motor mai puternic. Mașina de serie trebuia să câștige peste 100 km/h la viteza maximă. În același timp, proiectul a păstrat o legătură importantă cu producția de serie. Blocul motor, pistoanele și arborele cotit au rămas identice cu acelea regăsite în motorul standard.

Inima Octaviei care a scris istorie la Bonneville era o versiune profund modificată a motorului turbo de 2 litri, care însuflețea modelul produs în serie. Suflul motorului era amplificat de un turbocompresor Garrett de dimensiuni mari. De asemenea, sistemul de injecție a combustibilului a fost la rândul lui potențat. Drept urmare, resursele propulsorului au trecut de 600 de cai putere, ceea ce este și astăzi absolut uluitor pentru un motor de 2 litri. Mai ales pentru un propulsor care păstra blocul, pistoanele și arborele cotit de serie.

Dar puterea brută nu era suficientă. Resursele trebuiau strunite cu o transmisie adecvată. Prin urmare, cutia de viteze a fost modificată într-un mod deosebit și neașteptat. În locul transmisiei standard care echipa modelul Octavia RS de serie a fost montată o cutie de viteze provenită de la versiunea economică Octavia GreenLine. Aceasta dispunea de rapoarte de transmisie mai lungi, ideale pentru obiectivul de la Bonneville: obținerea unei viteze maxime cât mai mari.

De asemenea, pentru recordul de la Bonneville nu era nevoie de accelerație în viraje. Nu existau viraje. Existau doar orizontul și viteza. La Bonneville, fiecare kilometru pe oră în plus devine din ce în ce mai greu de obținut din cauza rezistenței aerodinamice și a greutății mașinii, în timp ce suprafața imensă de sare impune solicitări specifice și intense pentru sistemul de răcire. De altfel, vorbim despre un platou cu sare rămas după secarea unui lac preistoric.
La viteze extreme, motorul urma să funcționeze la o sarcină termică uriașă. Prin urmare, Octavia a primit un sistem de răcire optimizat, adaptat condițiilor solicitante ale recordului.

Reducerea masei a reprezentat o altă parte importantă a proiectului. În habitaclu, aproape tot ceea ce amintea de o Octavia de stradă a dispărut. Forma planșei de bord a fost păstrată, dar în rest interiorul nu mai semăna aproape deloc cu cel al mașinii de serie. Habitaclul a fost transformat într-un spațiu pur competițional, echipat cu o cușcă de protecție și stingătoare de incendiu.

Nu mai era o mașină de stradă rapidă căreia i se adăugaseră câteva componente de competiție. Era o mașină de curse care purta caroseria unei Octavia. Și totuși, la exterior, diferențele erau surprinzător de puține. Octavia care părea aproape standard. În asta constă una dintre particularitățile proiectului. Mașina de Bonneville păstra aspectul bine cunoscut al familiarei Octavia RS produsă în serie. Privită de la distanță, putea trece aproape drept o mașină de stradă.

Dar modificările pentru îmbunătățirea aerodinamicii era categorice. Roțile au primit capace aerodinamice, concepute pentru a reduce turbulențele și rezistența la înaintare. Deschiderile caroseriei au fost netezite, pentru optimizarea fluxului de aer. Iar pe capacul portbagajului a apărut modificarea care nu putea fi trecută cu vederea: o parașută.

La viteza de 365 km/h, oprirea nu mai este o simplă chestiune de apăsare puternică a pedalei de frână. Parașuta reprezenta principalul mijloc de decelerare de la viteze foarte mari. Sistemul convențional de frânare era folosit doar pentru oprirea completă a automobilului și pentru manevrele la viteze reduse. Montarea parașutei era un detaliu important, pentru că arată cât de departe ajunsese proiectul față de mașina de serie.

Desigur, povestea nu este completă fără curajul celui care a ținut pedala de accelerație apăsată până la limita tehnică a mașinii. Echipa Škoda a sosit la locație cu ocazia Bonneville Speed Week, desfășurată sub supravegherea Southern California Timing Association (SCTA), iar la volan s-a aflat jurnalistul auto britanic Richard Meaden.

Pe 15 august, în timpul celei de-a șasea treceri, Octavia pilotată de Richard Meaden a depășit pragul de 200 mph, adică 320 km/h. Dar mai erau încă patru zile de competiție, iar echipa și-a dat seama că mașina mai avea resurse. A fost luată decizia de a ataca și recordul existent în categoria G/PS — Gas/Production Supercharged. Recordul era 216 mph, adică 348 km/h. Însă Octavia avea să stabilească un nou plafon: 365,45 km/h, adică 227,08 mph.

Rezultatul oficial a fost stabilit pe baza a două treceri, efectuate joi și vineri, recordul fiind determinat prin media vitezelor obținute în cele două încercări. Vineri, 19 august, Škoda Octavia vRS Bonneville a devenit oficial cea mai rapidă mașină din categoria sa pe Bonneville Salt Flats. Ne referim la categoria mașinilor care au caroserie de producție și motor turbo de 2,0 litri.

După aventura de la Bonneville, Octavia s-a întors în Marea Britanie, unde a rămas într-o colecție.

La începutul acestui an, mașina a călătorit în Cehia. După o scurtă apariție pe circuitul Sosnová, a ajuns în expoziția principală a Muzeului Škoda din Mladá Boleslav, unde a devenit parte a unei expoziții speciale dedicate celor 125 de ani de Škoda Motorsport.

Acolo, înconjurată de istoria competițională a companiei, Octavia de la Bonneville capătă o altă perspectivă.

A treia generație modernă a modelului Octavia

A treia generație a modelului Octavia a fost prezentată în 11 decembrie 2012, la Muzeul Škoda din Mladá Boleslav. Iar la un an după ce producția a început în centrele din Cehia, noua Octavia a fost construită inclusiv în Ucraina și Kazahstan. De asemenea, Octavia III a fost construită și în China în India. Iar această rețea extinsă de producție a susținut succesul internațional al celui mai bine vândut model Škoda. Per total, până în 2020 au fost construite circa 2,6 milioane de exemplare ale generației Octavia III. Dintre acestea, 1.195.500 de exemplare au fost versiunile Octavia Combi.

Octavia III era construită pe o platformă tehnică nouă (MQB) a Grupului Volkswagen. Iar dimensiunile și formatul erau concepute și de această dată pentru a oferi cât mai mult spațiu pentru pasageri și portbagaj. Capacitatea standard a portbagajului era de 590 de litri pentru versiunea liftback și de 610 litri pentru versiunea Combi.
Break-ul Octavia Combi a debutat în 7 martie 2013 și a fost oferit și în variantă Scout, care avea garda la sol înălțată, bandouri de protecție și tracțiune integrală. De altfel, tracțiunea integrală era oferită și pentru restul modelelor Octavia sedan și Combi.

Designul celei de a treia generații Octavia din era modernă a fost creat de echipa coordonată de Jozef Kabaň și s-a remarcat prin formele robuste, angulare, care inspirau precizie fără linii complicate, ci într-un stil elegant. În ianuarie 2017 a fost prezentată o actualizare a designului și tehnologiilor pentru Octavia III. Iar facelift-ul a adus un plus de avangardism, farurile fiind acum împărțite în câte două segmente separate. Noul look cu al părții frontale, cu patru faruri pătrate integra și tehnologii avansate. Era vorba despre patru faruri Full LED cu sistem de iluminare adaptivă (AFS), completate de LED-urile incluse în spoilerul frontal.

A treia generație Octavia a fost și prima care a integrat serviciile online mobile Škoda Connect. Aceste servicii de conectivitate erau utilizate pentru informare, navigație și acces de la distanță la automobil.

Sistemul infotainment de top, denumit Columbus, avea ecran tactil de 9,2 inch integrat în centrul planșei de bord și includea sistem de navigație, hotspot WLAN și modul LTE disponibil opțional. De asemenea, nu lipsea conexiunea cu smartphone-ul prin Apple CarPlay și Android Auto.

Totodată, Octavia III a implementat și o suită amplă de sisteme inteligente pentru asistarea condusului și siguranței, care reprezentau un standard avansat pentru segmentul modelelor compacte.

Sistemul de frânarea automată pentru evitarea sau atenuarea coliziunilor frontale detecta nu doar alte vehicule, ci și pietoni. Nu lipsea sistemul de menținere automată a mașinii între marcajele benzii de rulare. Printre noutăți s-au numărat Blind Spot Detect, care detectează vehiculele aflate în unghiul mort și avertizează șoferul. La fel, Rear Traffic Alert avertizează șoferul când se fac manevre în marșarier pentru ieșirea dintr-un loc de parcare. Atunci, sistemul monitorizează traficul care se apropie din zonele laterale în spatele modelului Octavia. Lista de sisteme pentru asistarea condusului cuprindea și Trailer Assist, care asistă manevrarea rulotei. Iar în cazul unei coliziuni, sistemul Crew Protect Assist închide geamurile și trapa și tensionează centurile de siguranță ale șoferului și pasagerului.

Tot în 2017, când a fost lansat și facelift-ul Octaviei III, îi luna iunie s-a produs și exemplarul Octavia cu numărul 6.000.000. Acest model construit la uzina din Mladá Boleslav marca volumul de 6 milioane de automobile Octavia produse începând cu generația inițială din 1959.

Cea de-a patra generație a bestseller-ului Škoda a fost dezvăluită în Praga, în 11 noiembrie 2019 și continuă și în prezent succesul generațiilor anterioare. În 2024 a intrat în producție facelift-ul generației actuale, iar până la acel moment producția cumulată a tuturor generațiilor Octavia se apropia de 7,5 milioane de exemplare.

Octavia III RS a adus multiple premiere tehnice, printre care și tracțiunea integrală

Versiunea de performanță înaltă RS aducea nu doar motorizări mai puternice, dar și tehnologii avangardiste și varietate de configurații. Puteau fi alese caroserii sedan și break (Combi), motorizări diesel dar și cu benzină, în configurații cu transmisii manuale sau automate, dar și cu tracțiune față sau integrală.

Propulsorul turbo diesel de 2 litri, cu 4 cilindri, dezvolta 184 CP și un cuplu maxim de 380 Nm, care era disponibil încă de la 1.750 rpm. Rezultatul era că modelul Octavia RS diesel demara de la 0 la 100 km/h în 7,9 secunde și ajungea la o viteză maximă de 232 km/h. Însă Octavia RS diesel putea să fie și foarte chibzuită cu motorina. Consumul mixt de combustibil putea fi 4,5 l/100 km, pentru modelul echipat cu transmisie manuală. Opțional, era oferită și transmisia automată DSG cu 6 trepte. Iar, din 2015, Škoda Octavia RS 2.0 TDI sedan și Combi puteau fi comandate și cu tracțiune integrală, împreună cu transmisia automată. Acestea erau primele versiuni cu tracțiune integrală din istoria modelelor Octavia RS.

La startul comercializării, Octavia RS avea motor alimentat cu benzină care producea 220 CP. Iar după facelift, propulsorul turbo de 2 litri dezvolta 230 CP și cuplu maxim de 350 Nm, livrat între 1.500 și 4.600 rpm. Sedanul cu tracțiune la puntea din față accelera de la 0 la 100 km/h în 6,7 secunde și ajungea la viteza maximă de 250 km/h, având cutia de viteze manuală cu 6 trepte. Iar constructorul ceh îl credita cu un consum mixt de benzină de 6,5 l/100 km. Opțional, Škoda Octavia RS 2.0 TSI era disponibilă opțional și cu o transmisie automată DSG cu 6 trepte.

Stabilitatea dinamică și agilitatea erau atuurile noii generații Octavia RS. Aceasta avea suspensie sport coborâtă cu 15 mm, comparativ cu modelele standard, și dribla virajele cu precizie sporită. Fiindcă era prima generație Octavia RS cu un program electronic de control al stabilității (ESC) care includea și un diferențial electronic (XDS+) la puntea din față. Acest diferențial asigura o aderență mai bună la abordarea virajelor cu viteze ridicate, precum și la ieșirea din viraje. Fiindcă prevenea ca roata din interiorul virajului să patineze, aplicând la aceasta o frânare dozată.

Totodată, versatilitatea dinamică a modelelor Octavia RS era susținută și de sistemul Dynamic Chassis Control (DCC). Acesta îi permitea șoferului să selecteze între modurile Comfort, Normal și Sport pentru diverși parametri, precum răspunsul sistemului de direcție progresiv, al transmisiei automate cu ambreiaj dublu și al amortizoarelor cu valve controlate electronic. Iar experiența sportivă de la volanul modelelor Octavia RS era amplificată și de sistemul opțional Performance Sound Generator, care transmitea prin difuzoarele din habitaclu un sunet de eșapament sport potențat.

Apogeul celei de a treia generații Octavia RS a fost varianta 245, lansată în 2017. Denumirea făcea referire la creșterea resurselor motorului 2.0 TSI până la 245 CP. Iar cuplul maxim de 370 Nm era produs încă de la 1.600 și până la 4.300 rpm. Însă Octavia RS 245 nu se distingea doar prin putere, ci și datorită diferențialului cu alunecare limitată (VAQ), controlat electronic, care era montat la roțile din față. Acesta putea direcționa și 100% din cuplu către o singură roată de la puntea din față. Și aceste funcții erau absolut esențiale pentru controlul și plăcerea condusului oferite de modelele Octavia RS 245, care au fost vândute doar în configurația cu tracțiune la puntea din față.

Demarajul 0-100 km/h era realizat în 6,6 secunde de către modelul sedan, iar Octavia RS 245 în varianta Combi avea nevoie de 6,7 secunde pentru același sprint. Aceste performanțe erau obținute în configurația cu transmisia automată DSG cu 7 trepte, oferită pentru prima oară pentru un model Octavia. Împreună cu viteza maximă limitată electronic la 250 km/h, aceste cifre făceau Octavia RS 245 cea mai performantă Octavia RS produsă până la acel moment. Dar și cea mai incitantă, mulțumită tracțiunii față și diferențialului.

Octavia RS 245 a prins o săgeată din zbor

Škoda Octavia RS 245 în variantă Combi a dovedit că este suficient de rapidă și pentru a ajuta la prinderea unei săgeți cu mâna. Această provocare inedită a fost reușită de Laurence Baldauff, arcașă care a reprezentat Austria la Jocurile Olimpice de la Rio din 2016, și Markus Haas, antrenor de arte marțiale.

Laurence a tras o săgeată care a zburat cu 215 km/h. La această viteză săgeata se deplasează 60 de metri pe secundă. Iar ținta se afla la 70 de metri distanță. Dar, de fapt, distanța pe care săgeata poate fi prinsă prin geamul deschis al unei mașini aflate în mișcare se reduce la aproximativ 30 de metri. Deoarece săgeata aflată în zbor descrie o traiectorie arcuită, în loc să rămână la aceeași înălțime.

Scopul era ca Markus să prindă cu mâna această săgeată aflată în zbor, fiind ieșit prin trapa retractabilă din plafonul modelului Škoda Octavia Combi RS 245. Iar cea mai rapidă Octavia RS construită până atunci și cei doi sportivi au dovedit o sincronizare perfectă, care a condus la îndeplinirea cu succes a acestei provocări.

Laurence a tras săgeata exact când Octavia RS a trecut pe lângă ea. Iar Markus, aflat în Octavia RS, a prins săgeata de 68 de centimetri, deși a avut la dispoziție doar aproximativ 0,5 secunde.

Răsplata pentru această performanță a fost și recunoaștere acordată de Guinness World Records™ pentru cel mai lung zbor al unei săgeți prinsă cu mâna dintr-o mașină aflată în mișcare.

Și, nu în ultimul rând, trebuie să ne amintim că acest record are și un simbol cu trimitere la identitatea și istoria Škoda. Fiindcă săgeata înaripată este începând din 1926 parte a logo-ului Škoda și este un simbol al progresului său și al drumului său către viitor.