Škoda Octavia împlinește 30 de ani de la debutul primei sale generații din era modernă. De atunci este bestseller-ul mărcii cehe, iar astăzi a patra sa generație modernă se remarcă prin tehnologii avangardiste, precum inteligența artificială și sisteme inteligente de asistare a condusului. Dar Octavia păstrează totodată atributele care în mod tradițional au alimentat succesul său comercial: versatilitate și o valoare ridicată raportată la prețurile sale eficiente.
Astfel, dedicăm o serie de articole istoriei Octavia, unul dintre cele mai populare modele construite și vândute în Europa. Iar în primul articol din această serie ne aducem mai întâi aminte de povestea generației inițiale Octavia, lansată în 1959, și apoi detaliem rolul esențial pe care l-a avut pentru evoluția constructorului Škoda lansarea noii generații Octavia în 1996. Acest model s-a bucurat de o cariera foarte longevivă, de 14 ani, mulțumită succesului său. Și a adus multiple premiere pentru constructorul ceh.
Generația inițială Škoda Octavia a fost produsă din 1959
Povestea Škoda Octavia a început în ianuarie 1959, când producția generației inițiale a acestui model a demarat în fabrica din Mladá Boleslav. Numele Octavia preluat din limba latină a fost ales fiindcă acesta era al 8-lea model de automobil nou pe care Škoda îl producea după încheierea celui de Al Doilea Război Mondial.
În urma războiului erau necesare automobile accesibile, fiabile. Iar Škoda a oferit modele care răspundeau acestor cerințe într-un mod eficient. Apoi, spre finalul anilor 1950 situația economică în Europa se echilibrase și clienții doreau mașini care aduceau un plus de eleganță, confort, dar și o latură utilă ideală pentru familii. Octavia avea să ofere toate aceste atuuri, dar venea și cu un plus de stil și optimizări tehnice, față de modelele Škoda Š 440 și Š 445 pe care le înlocuia.
Puntea din față a fost reproiectată. Avea bară de torsiune pentru stabilizare, amortizoare telescopice, precum și arcuri elicoidale, în locul arcurilor lamelare de la Š 440. Totodată, Octavia era și al 8-lea model Škoda care beneficia de suspensie independentă la ambele punți (o soluție tehnică pe care constructorul din Mladá Boleslav o implementase încă din 1933). Astfel, ținuta de drum a modelului Octavia oferea confort și control dinamic optimizate.
Prima Octavia avea sub capotă un motor de 1,1 litri, alimentat cu benzină. Acest motor cu patru cilindri producea 29,4 kW (40 CP), resurse pe care le transmitea către roțile punții din spate prin intermediul unei cutii de viteze cu patru trepte. Modelul Octavia sedan cu 40 CP atingea viteza maximă de 110 km/h și consuma circa 7,7 l/100 km, ceea ce reprezenta un consum foarte eficient pentru acele vremuri. Octavia Super a urmat la scurt timp, având motor de 1,2 litri și 33 kW (45 CP).
De asemenea, Octavia a fost disponibilă și în format break. Acest model denumit Octavia Combi avea motorul de 1,2 litri, a cărui putere a crescut la 50 CP din 1969. Octavia Combi a fost produsă și sub formă utilitară, cu panouri închise în locul geamurilor din spate. Nu în ultimul rând, formele elegante ale modelului Octavia și baza sa tehnică au fost ideale și pentru crearea modelului cabriolet Felicia.
Škoda Octavia TS și-a câștigat reputația în motorsport cu 3 victorii consecutive în Raliul Monte Carlo
Prima generație Octavia a contribuit la reputația mărcii Škoda în raliurile de renume. Cea mai performantă versiunea a sa a fost Octavia TS (Touring Sport), care a fost prezentată în martie 1960 la Salonul Auto de la Geneva. Acest model producea 37 kW (50 CP) și rula cu viteze de peste 130 km/h. Octavia TS a fost omologată de Federația Internațională de Automobilism (FIA) pentru competiții de viteză și raliuri, în categoria autovehiculelor de serie nemodificate. Iar succesul a venit rapid. Octavia TS a obținut victoria în Raliul Monte Carlo, la clasa sa, în anii 1961, 1962 și 1963.
Octavia TS a mai obținut victorii în clasa sa și la Raliul celor „1.000 de lacuri” din Finlanda și Raliul Acropolis (1963).
Inițial, Octavia TS a avut motorul de 1,1 litri, dar integra componente distincte față de modelul standard, precum două carburatoare, care urcau puterea la 50 CP. Apoi, modelul Octavia 1200 TS a integrat motorul de 1,2 litri al Octaviei Super și producea 55 CP. Însă constructorul ceh menționează că atelierele echipelor private de la acea vreme reușeau să crească resursele motorului spre 100 CP.
Prima Octavia Combi oferea versatilitate și consolida tradiția break-urilor Škoda
Mai întâi a fost produs modelul Octavia cu o caroserie sedan cu 2 portiere. Iar din iulie 1961 a fost construit și modelul Škoda Octavia Combi. Acesta a avut un rol important în lunga tradiție a break-urilor Octavia.
Versiunea Octavia Combi a fost dezvăluită în 11 septembrie 1960, în cadrul Târgului Internațional de Inginerie de la Brno. Și, în pofida dimensiunilor compacte (4.065 mm lungime) și a faptului că avea tot 2 portiere precum modelul sedan, Škoda Octavia Combi se remarca prin spațiul generos și versatilitatea sa. Break-ul avea un hayon din două segmente. Așadar, luneta se deschidea separat de panoul metalic al hayonului, care cobora. În acest mod se crea o suprafață plană utilă pentru picnic. De altfel, pe lângă habitaclul care putea găzdui 5 persoane, Octavia Combi avea și un portbagaj foarte generos, de 690 litri (măsurat până la plafon). Iar lungimea podelei plane a portbagajului era de 965 mm. Mai mult de atât, spătarul banchetei putea fi rabatat, rezultând un spațiu de încărcare de 1.050 de litri.
Putem spune că prima Octavia Combi prefigura și soluțiile Simply Clever, pentru care sunt binecunoscute modelele Škoda din prezent. De exemplu, spătarele scaunelor se puteau rabata pentru a crea paturi. În acest scop, scaunele din față trebuiau împinse până la capăt spre planșa de bord, iar spătarele lor puteau fi culcate, pentru a se uni cu bancheta din spate. La debutul modelului Octavia Combi, spătarul banchetei putea fi demontat, servind astfel drept perne. Iar din 1968, spătarul banchetei se rabata nu doar spre față, ci și spre spate, către portbagaj. Rezultau două paturi lungi ideale pentru campare, după cum ilustrau și reclamele oficiale din acea vreme.
Producția generației inițiale Octavia a durat până în decembrie 1971
Când era produsă prima generație Octavia, compania Škoda era deținută de stat și se numea AZNP („Automobilové závody, národní podnik”, tradus în română „Uzinele de Automobile, Întreprindere Națională”).
Varianta sedan a fost produsă în Mladá Boleslav din ianuarie 1959 până în aprilie 1964. Atunci a ieșit de pe linia de producție ultimul exemplar Octavia Super, făcând loc modelului succesor Škoda 1000 MB. Octavia Combi a fost construită din 1961 la fabrica din Kvasiny și a rămas în producție până în decembrie 1971.
Între anii 1959 și 1971, au fost produse în total aproximativ 360.000 de automobile Škoda Octavia, sedan și break. Dintre acestea, peste 54.000 de exemplare au fost versiunile Octavia Combi, care în 1966 ajunsese să fie exportată în procent de peste 70%. Latura practică a modelului Octavia Combi a făcut-o apreciată în piețe precum Islanda, Danemarca, Norvegia, Australia. A fost asamblată din kit-uri complete și în Chile. Și au fost livrate kit-uri complete sau doar pentru șasiu pentru asamblare inclusiv în Islanda, Pakistan, Indonezia și Turcia.
Cabrioletul Škoda Felicia a fost construit pe baza primei Octavia
Prima generație Octavia a oferit zestrea tehnică și pentru dezvoltarea elegantului cabriolet Škoda Felicia. Primul șasiu al modelului Škoda Felicia a fost construit la Mladá Boleslav în data de 14 ianuarie 1959. Iar caroseria sa a fost montată la uzina din Kvasiny, unde avea loc asamblarea acestui model.
Producția sa a continuat până în 1964, timp în care au fost asamblate 14.863 de exemplare ale acestui cabriolet râvnit de colecționari. Frumusețea sa a fost apreciată la nivel internațional, peste două treimi din producție fiind exportată pe mapamond. Škoda Felicia a fost prezentată la Târgul de Primăvară de la Leipzig, în martie 1959. Iar trei exemplare au fost expuse în aprilie 1959 și la New York Coliseum.
Eleganța cabriolet-ului Škoda Felicia era completată de latura sa practică. Formatul său era de 2+2 locuri, iar spătarele scaunelor din față puteau fi rabatate spre scaunele mai mici din spate. Astfel, rezulta un spațiu pentru odihnă. Totodată, portbagajul avea un volum util de 320 de litri. Acoperișul retractabil era textil. Însă opțional era oferit un acoperiș din plastic ranforsat cu fibră de sticlă, transformând astfel cabrioletul Felicia într-un coupe.
La debut, Felicia a avut motorul de 1,1 litri, cu 4 cilindri, al modelului Octavia, în versiunea cu 50 CP. Apoi, în martie 1961, la Salonul Auto de la Geneva, a fost prezentată varianta cu facelift. Printre schimbări erau stopurile dispuse vertical și mutarea schimbătorului de viteze de la nivelul volanului pe consola centrală, sporind plăcerea condusului și fiindcă maneta selectorului avea curse scurte. A urmat în 1962 Felicia Super, cu motor de 1,2 litri, care dispunea de două carburatoare și dezvolta 55 CP, pentru atingerea unei viteze maxime de 135 km/h.
Octavia a stat la baza modelului Trekka pentru off-road, produs în Noua Zeelandă
Componentele tehnice ale primei Octavia, precum motorul de 1,2 litri, transmisia, punțile și șasiul, au fost utilizate și pentru a crea modelul off-road Trekka, produs în Noua Zeelandă din 1966. Se poate spune că acest vehicul utilitar este un precursor pentru actualele modele SUV ale mărcii Škoda.
Proiectul Trekka a fost ideea importatorului Škoda din Otahuhu, lângă orașul Auckland. Iar Škoda avea deja o tradiție în a răspunde și a se adapta la cerințele locale, inclusiv în cazul modelului Octavia furnizând kit-uri de asamblare în diverse țări din afara Europei. În 1965 Škoda l-a trimis Josef Velebný, experimentatul său designer și inginer, pentru a dezvolta modelul Trekka împreună cu designerul George Taylor din Noua Zeelandă. Această colaborare a condus la proiectarea unui off-roader versatil, care era mai economic și accesibil decât alte modele 4×4. Trekka avea un șasiu scurtat al modelului Octavia Super, ceea ce ajuta în off-road, la fel ca și diferențialul oferit opțional pentru puntea din spate.
Iar importanța sa rezidă și în faptul că a fost primul automobil conceput și produs în Noua Zeelandă. Trekka a fost produs a fost produs până în 1972, în uzina din Otahuhu. Au fost construite aproape 3.000 de exemplare. A fost exportat în Australia, Fiji, Samoa și în alte insule din aceeași zonă a Oceanului Pacific. Iar kituri demontate ale vehiculului au fost livrate în Vietnam, pentru asamblare sub licență. Aceeași rețetă a fost apoi aplicată și în cazul modelului SKOPAK din Pakistan. Acest pick-up avea tot subansamble Octavia și a fost asamblat în Karachi din 1970.
Prima generație modernă Škoda Octavia a fost lansată în 1996, un an important pentru tehnologie, sport și cultura pop
Prima generație modernă a modelului Škoda Octavia a fost lansată în 1996, aducând o imagine și tehnologii moderne, dar și un spirit de reinventare. La 25 de ani după ce a fost produs ultimul exemplar al Octaviei inițiale, lumea, cultura pop și tehnologia erau schimbate major. Suflul libertății creative și al dezvoltării accelerate din tehnologie descriau mijlocul anilor 1990. Iar Škoda Octavia revenea cu o generație complet nouă, în ton cu felul în care a rămas în istorie anul 1996 – un an cu numeroase noutăți tehnologice și care a avut un rol major în istoria sportului și muzicii pop.
În 1996 a fost lansată mesageria instant, care a marcat trecerea către comunicarea online modernă. Sonda americană Mars Pathfinder a fost lansată, transportând primul vehicul de cercetare pe Marte. Iar oaia Dolly devenea primul mamifer clonat.
Pe marile ecrane tehnologiile avangardiste erau personaje principale în blockbustere precum Independence Day cu Will Smith sau Mission: Impossible cu Tom Cruise. Iar serialele Seinfeld și Friends erau la apogeul popularității, umorul lor și buna dispoziție descriind spiritul pozivit și de libertate pentru care este amintit de obicei anul 1996.
De altfel, anul 1996 este considerat și un an important pentru muzica pop și cultura pop în general. Spice Girl lansau hit-ul Wannabe și porneau nu doar un fenomen muzical, ci și unul social, cu spiritul „Girl Power”. La Knebworth publicul de 250.000 de oameni cânta alături de trupa Oasis. Iar trupa Fugees, formată din Wyclef Jean, Pras și Lauryn Hill, ajungea în topul vânzărilor cu piesa Killing Me Softly. Totodată, trupe precum Chemical Brothers, Prodigy, sau Faithless cu iconul imn Insomnia, modelau sunetul muzicii într-un mod nou, care avea să acapareze toată industria.
1996 a fost și anul Jocurilor Olimpice de Vară din Atlanta (SUA), unde România avea să câștige 20 de medalii.
Laura Badea, scrimera română specializată pe floretă, devenea campioană olimpică la Atlanta 1996, după ce reușise să câștige și titlul de campioană mondială la Haga în 1995, la individual. De asemenea, Laura Badea a fost de trei ori campioană europeană în 1996, 1997 și 2004, la Limoges, Gdansk și Copenhaga. Laura Badea este singura scrimeră din România care a câștigat titlul olimpic, titlul mondial și pe cel european la individual.
Tot la Jocurile Olimpice de Vară din Atlanta câștigau medalii de aur gimnasta Simona Amânar și echipele de canotaj feminin, Constanţa Burcică/Camelia Macoviciuc (S/2) și Liliana Gafencu/ Elisabeta Lipă/Doina Ignat/Elena Georgescu/Viorica Susanu/Veronica Cochela, Ioana Olteanu/Mărioara Popescu/Doina Spircu/Anca Tănase (S/8+1).
Iar echipa României considerată „Generația de Aur” participa în 1996 la Campionatul European de Fotbal.
Desigur, acestea au fost doar câteva dintre momentele memorabile din 1996, anul lansării primei Škoda Octavia din era modernă.
Octavia din era modernă a fost primul automobil proiectat după ce Škoda a devenit parte din Grupul Volkswagen
În 2026 se aniversează 35 de ani de când Škoda a început parteneriatul cu Grupul Volkswagen, devenind pe parcurs un pilon esențial în cadrul acestui grup.
Stabilirea unei colaborări între Škoda și Volkswagen avea să prindă rădăcini încă din anii 1980. Ocazia a fost proiectul de dezvoltare și producere pentru noul model Škoda Favorit, care a fost lansat în 1987. Constructorul ceh lua în calcul utilizarea unor componente Volkswagen pentru modelul Favorit, inclusiv motorul. Iar un prototip al acestui model a și fost testat în Wolfsburg. Astfel, reprezentanții companiei germane au putut aprecia abilitatea inginerilor Škoda de a adapta și dezvolta rapid soluții tehnice, răspunzând în mod eficient la provocările complexe.
Dar orizontul pentru dezvoltare avea să se deschidă în urma Revoluției de Catifea din 1989, când protestele au condus la schimbarea non-violentă a regimului comunist de la conducerea Cehoslovaciei. Acest eveniment care făcea parte dintr-o schimbare istorică de proporții în Europa, l-a adus în funcția de președinte pe Václav Havel. Căderea Zidului Berlinului din ultima parte a anului 1989 marca și căderea așa-zisei Cortine de Fier. Iar valul de schimbare a regimului comunist din țările Europei Centrale și de Est a permis și dezvoltarea rapidă a comerțului și privatizării companiilor deținute până atunci de state.
Volkswagen era cel mai mare producător de automobile din Europa și a fost considerat cel mai potrivit partener pentru dezvoltarea Škoda. Iar acordul garanta păstrarea mărcii tradiționale cehe Škoda și a propriului departament de dezvoltare. Acordul privind înființarea unei societăți mixte între guvernul ceh și Grupul Volkswagen a fost semnat în data de 28 martie 1991 de ministrul industriei, Jan Vrba, și de președintele Volkswagen, Carl Hahn. Apoi, Grupul Volkswagen a achiziționat la 16 aprilie 1991 un pachet inițial de 31% din acțiunile Škoda. Constructorul ceh s-a bucurat de succes comercial în anii ce au urmat, prima generație modernă a modelului Octavia fiind motorul principal al acestei evoluții. De altfel, Octavia a fost primul automobil complet nou proiectat după ce Škoda a devenit parte din Grupul Volkswagen.
Pe fondul acestui parcurs de dezvoltare rapidă, Volkswagen a achiziționat 100% din acțiunile companiei Škoda în 30 mai 2000. Până la acel moment, producția de automobile Škoda a crescut de peste două ori și jumătate față de perioada dinainte de privatizare.
Octavia a fost prima Škoda cu o caroserie proiectată cu tehnologie asistată de computer
Astăzi, proiectarea digitală este de nelipsit nu doar în industria automobilistică. Iar Škoda utilizează cele mai avansate tehnologii, precum studioul de realitate virtuală. Folosind ochelari VR și simulatoare avangardiste, cu ecrane care au rezoluție 8K, ideile de design exterior și interior, culorile, ergonomia, vizibilitatea sau detalii precum incidența luminii naturale sunt simulate în mediul virtual. Astfel se scurtează timpul de proiectare, încercându-se totodată numeroase soluții și idei.
Proiectarea primului model Octavia din era modernă a început în 1992, la mai puțin de un an după integrarea Škoda în Grupul Volkswagen. Atunci, vârful tehnologic era proiectarea asistată de computer, CAD (Computer Aided Design). Astfel, Octavia avea să devină primul automobil Škoda al cărui design a fost dezvoltat cu ajutorul noii tehnologii CAD, ceea ce sporea precizia și demonstra standardele elevate pe care constructorul ceh și le asuma.
Însă computerul era un instrument avansat care ajuta proiectarea. Implicarea creativității umane a fost absolut esențială pentru definirea identității moderne a modelului Octavia.
Designerul modelului Octavia a fost belgianul Dirk van Braeckel, care înainte a lucrat în departamentul de design pentru caroserii al mărcii Audi. Dirk van Braeckel a creat apoi designul primei generații Fabia, alt model cu succes major pentru Škoda.
Liniile modelului Octavia erau elegante și moderne. Iar proporțiile robuste și armonioase erau concepute atât în cazul sedanului, cât și al modelului break, astfel încât habitaclul și portbagajul să fie cât mai spațioase.
De asemenea, într-un interviu acordat pentru site-ul de presă Škoda, designerul își amintește că în primele 13 luni a trasat singur formele noului model. Iar numele Octavia a fost ales după ce designul mașinii a fost finalizat. Și fonturile pentru inscripțiile cu numele Octavia au fost inspirate din arhitectura cubistă tipică orașului Praga.
Totodată, Dirk van Braeckel menționează că l-a recrutat pe Luis Santos pentru a coordona designul interiorului și pe Hanna Ferrada pentru stabilirea culorilor și materialelor. Iar treptat echipa de design a ajuns să cuprindă 36 de specialiști.
O platformă tehnică de segment compact, dar o caroserie cu spațiu apropiat de segmentul mediu
Octavia din 1996 a fost construită având la bază o nouă platformă tehnică dezvoltată în cadrul Grupului Volkswagen. Platforma modernă, proiectată pentru specificațiile clase compacte, a fost utilizată și de modele ale mărcilor Volkswagen, Audi și Seat. De exemplu, VW Golf IV, Audi A3, Audi TT aveau aceeași platformă. La fel, motoarele, cutiile de viteze și alte componente, precum scaunele, erau regăsite la modelele înrudite din cadrul Grupului Volkswagen. Iar această strategie însemna pe de o parte calitate, dar era și un mod de eficientizare a costurilor, ceea ce permitea ca Octavia să aibă drept atu prețurile accesibile. Era un automobil care oferea multă valoare raportată la prețul său, fapt care a generat un succes comercial pe măsură. Era o mașină foarte potrivită și eficientă atât pentru familii, cât și pentru parcurile auto ale companiilor.
Configurația practică a reprezentant un alt argument forte în favoarea modelului Octavia. Deși avea o platformă creată în special pentru clasa compactă, Škoda Octavia a fost concepută pentru a oferi cât mai mult spațiu pentru pasageri și bagaje. Drept urmare, latura practică a formatului său de sedan în 3 volume a fost completată de faptul că avea un hayon cu deschidere amplă, stil liftback. Rezultatul era un portbagaj generos, de 528 de litri, iar dacă se rabata bancheta din spate, volumul de încărcare ajungea la 1.328 de litri.
În toamna lui 1997, la Salonul Auto de la Frankfurt, Škoda a prezentat publicului și modelul Octavia Combi, un break care ridica la cote și mai înalte caracterul practic. Exemplarul dezvăluit la Frankfurt avea statut de „studiu de design”, dar prefigura până la cel mai mic detaliu modelul de serie. Exemplarul vopsit într-o nuanță de mov este și acum parte din colecția Muzeului Škoda din Mladá Boleslav.
Producția în serie a break-ului Octavia Combi a început în februarie 1998 și a demonstrat încă o dată standardele de calitate pe care constructorul ceh și le-a impus. Mai exact, Škoda a făcut investiții substanțiale în tehnologii de producție moderne și eficiente, care au presupus construirea unei noi zone de producție la complexul din Mladá Boleslav. Škoda precizează că atelierul de sudură al noii hale de producție avea o capacitate zilnică de câteva sute de caroserii, în trei schimburi de lucru. Și formatul de break a implicat folosirea unei prese speciale. Panoul lateral al caroseriei, realizat dintr-o singură bucată de tablă ambutisată adânc, era produs pe cea mai mare presă din uzină. Constructorul ceh subliniază că matrița de ștanțare cântărea 63 de tone, însă lucra cu o precizie de până la o zecime de milimetru.
Rezultatul era o caroserie care oferea spațiu foarte generos. Portbagajul modelului Octavia Combi era cu 20 de litri mai mare decât al modelului sedan liftback, astfel că volum ajungea la 548 de litri.
Designul modelului break a fost creat sub coordonarea lui Dirk van Braeckel, dar a contribuit la acest proiect și Luc Donckerwolke, care a participat și la proiectarea unor modele Lamborghini.
Octavia Combi s-a bucurat de un succes deosebit în Europa. În octombrie 1998, cererea foarte mare din partea clienților a determinat lansarea unei noi linii de asamblare la uzina din Vrchlabí. Până în anul 2001, ponderea versiunilor Combi în totalul vânzărilor modelului Octavia a crescut de la 15% la 40,5%.
Noul break continua tradiția Octaviei Combi din anii 1960. Iar toate generațiile Octavia, inclusiv cea din prezent, au fost în rândul celor mai bine vândute modele break din Europa.
Gamă de motorizări eficiente, versiune cu tracțiune integrală
Octavia a fost oferită cu o gamă de motorizări eficiente, care răspundeau unor cerințe variate. Motorizarea de bază a fost un 1.6 MPI de 75 CP, alimentat cu benzină. Octavia era propusă și cu motorul diesel modern de la acea vreme, mai exact propulsorul 1.9 TDI care avea să devină celebru în gama Grupului Volkswagen. Acest motor turbo diesel cu injecție directă dezvolta 90 CP și înregistra un consum mediu de numai 5,1 l/100km.
De asemenea, Octavia beneficia și de motorul turbo de 1,8 litri alimentat cu benzină, care utiliza tehnologia cu 5 supape pentru fiecare dintre cei 4 cilindri. Acesta producea 125 CP.
Gama s-a extins și cu versiunea cu 150 CP a motorului turbo de 1,8 litri cu 5 supape pe cilindru. Și a fost oferit și un motor diesel aspirat 1.9 SDi, care livra 68 CP și se remarca la rândul lui prin consumul redus și prețul eficient.
Totodată, generația Octavia lansată în 1996 a intrat în istoria producătorului ceh ca primul model Škoda disponibil și cu transmisie automată. Iar prima sa variantă cu tracțiune integrală a fost lansată în 1999.
Dotări de siguranță avansate și echipare elevată Laurin & Klement
Faptul că Octavia din 1996 era proiectată conform standardelor moderne de la acea vreme se observa și la capitolul dotărilor și specificațiilor pentru siguranță pasivă și activă. Pe lângă airbag-urile frontale, Octavia avea și airbag-uri laterale, care se regăseau de obicei la automobilele din clasele superioare. În portiere erau integrate ranforsări sub forma unor structuri tubulare, care sporeau protecția în cazul coliziunilor laterale. Nu lipsea ABS (Anti-lock Braking System), pentru a evita blocarea roților în timpul frânărilor puternice. Acesta făcea parte din echiparea standard a modelelor Octavia cu motorul de 1,8 litri cu 110 CP, dar era disponibil opțional și pentru celelalte variante de motorizare.
În cadrul testelor de siguranță independente realizate de Euro NCAP, Octavia a primit 4 stele din maximul de 5 stele, ceea ce reprezenta standardul în segmentul de automobile din care făcea parte și modelul compact al constructorului ceh.
În anul 2000 gama Octavia a primit un facelift și o actualizare de ordin tehnic. Cu această ocazie lista de dotări a fost completată cu ESP, programul electronic de control al stabilității. De asemenea, Octavia evolua și în privința rafinamentului, fiind propusă și în noua echipare Laurin & Klement. Această echipare de top folosea materiale fine, precum tapițerie din piele și cromatică bicoloră în habitaclu. Iar numele echipării amintea de cei doi vizionari, Václav Laurin și Václav Klement, care au fondat compania din Mladá Boleslav în 1985, fiind printre pionierii mobilității. Aceștia au produs mai întâi biciclete, apoi motociclete, iar din 1905 au început construirea de vehicule motorizate cu 4 roți care erau precursoarele automobilelor.
În link-urile de mai jos vă invităm să aflați istoria mărcii Škoda, povestită într-o serie de 3 articole care prezintă cei peste 130 de ani de tradiție în ai mărcii din Mladá Boleslav.
Istoria Škoda, episodul 1: De la biciclete, la statutul de marcă auto internațională
Istoria Škoda, episodul 2: De la evoluția postbelică, la Revoluția de Catifea
Istoria Škoda, episodul 3: De la Revoluția de Catifea, la cea Electrică
Octavia RS a debutat în anul 2000 aducând performanță în ton cu tradiția mărcii Škoda în motorsport
În anul 2000, Škoda Octavia primea un facelift. Totodată, Škoda începea să participe cu Octavia WRC în Campionatul Mondial de Raliuri (WRC). În acest context, era lansată și varianta de performanță înaltă Octavia RS, care transpunea tradiția sportivă în producția de serie omologată pentru condus pe drumuri publice.
Erau astfel folosit inițialele RS, care erau asociate cu reputația câștigată de constructorul ceh în competiții. Inițialele RS care înseamnă Rally Sport au fost utilizate de modelele 180 RS și 200 RS din de la jumătatea anilor 1970. Iar apoi modelele Škoda 130 RS și-au câștigat statutul de legende în motorsport. În 1977 Škoda 130 RS s-a plasat pe locurile 1 și 2 în faimosul și dificilul Raliu Monte Carlo, la clasa sa. Iar în 1981,versiunea de circuit a modelului 130 RS a condus la câștigarea Campionatului European de Turisme, în clasamentul pentru constructori.
Prima Octavia RS, lansată în anul 2000 oferea plăcerea condusului dinamic, dar și latura practică specifică Škoda. Astfel, în 2002 avea să debuteze și varianta break, Octavia RS Combi.
Modelele Octavia RS se distingeau datorită spoilerului frontal redesenat și detaliilor din interior, precum scaunele sport, volanul cu trei spițe și aspectul vitezometrului și turometrului.
Inima sportivă era motorul turbo de 1,8 litri, care dezvolta 180 CP și cuplu de 235 Nm, având 20 de valve, câte 5 per cilindru. Astfel, versiunea RS devenea cea mai cea mai rapidă Octavia, putând atinge o viteză maximă de 235 km/h. Iar demarajul 0-100 km/h îl realiza în 7,9 secunde. Agilitatea și dinamica precisă erau amplificate de ranforsările caroseriei, frânele mai puternice, amortizoarele mai ferme, garda la sol mai scundă cu 15 mm și o bară stabilizatoare specială pentru acest model.
Modelele Octavia RS au fost produse până în 2005, într-un volum total de peste 17.600 de unități.
Octavia WRC și-a câștigat reputația în Campionatul Mondial de Raliuri (FIA WRC)
Până la momentul lansării Octaviei din generația modernă, Škoda s-a bucurat de succes în competițiile de raliu cu modelele Favorit și Felicia Kit Car, care aveau tracțiune la roțile din față și motoare fără supraalimentare. Apoi, inginerii constructorului ceh au creat și modelul Octavia Kit Car, tot cu tracțiune față.
Însă, în 1997, Federația Internațională de Automobilism a lansat categoria WRC (World Rally Car). Nu mai erau impus regulamentul pentru Grupa A, ceea ce însemna că producătorii de automobile avea posibilitatea să participe în WRC fără obligația de a construi versiuni speciale, supraalimentate, cu tracțiune integrală. Și omologarea era mai facilă, deoarece nu mai era necesară construirea în serie limitată a unei versiuni care poate fi utilizată pe drumurile publice.
După un an de teste și dezvoltare, Škoda Motorsport a debutat cu noul Octavia WRC la Raliul Monte Carlo din 1999. Modelul era echipat cu un motor turbo de 2,0 litri, cu tehnologie cu 5 supape pe cilindru. Propulsorul livra 300 CP. Iar cuplul motor era inițial de 500 Nm la 3.250 rpm, dar a crescut până la 600 Nm. Aceste resurse erau valificate de sistemul de tracțiune integrală, în timp ce greutatea la gol a automobilului era de 1.230 kg, reprezentând limita minimă impusă de regulament. Aceste specificații transformau Octavia WRC în cea mai performantă mașină de competiție construită până atunci de Škoda.
Cursa de debut a modelului Octavia WRC a fost Raliul Monte Carlo din 1999. Iar la ultima etapă a sezonului WRC din 1999, adică la British RAC Rally, pilotul belgian Bruno Thiry a fost foarte aproape să obțină un loc pe podium cu Octavia WRC, încheind competiția pe locul al patrulea în clasamentul general.
Škoda Octavia WRC și-a încheiat cariera în raliuri după sezonul din 2003. Iar pe parcurs s-a remarcat datorită rezistenței sale în curse solicitante. De altfel, cel mai bun rezultat al său a fost locul al treilea la Raliul Safari din 2001. În această cursă din Kenya, pilotul a fost german Armin Schwarz.
Prima Octavia modernă a avut o carieră de 14 ani și a fost produsă în peste 1,4 milioane de exemplare
Pentru producerea noii Octavia a fost mai întâi dezvoltată și modernizată capacitatea fabricii din Mladá Boleslav. Piatra de temelie pentru noua linie de producție a fost pusă în februarie 1995. Hala nouă unde a fost instalată linia de producție modernă pentru Škoda Octavia avea o suprafață de 32.000 de metri pătrați. În plus, au fost amenajați 2.500 de metri pătrați de spații de birouri și 3.000 de metri pătrați de spații sociale destinate angajaților. Totodată, a fost ridicată și o nouă secție de vopsitorie, finalizată în martie 1996. Aici puteau fi vopsite zilnic până la 1.800 de caroserii ale modelelor Škoda Octavia și Felicia.
Producția în serie a primei Octavia din generația modernă a demarat în 3 septembrie 1996, pe noua linie de producție de la uzina din Mladá Boleslav. Drept urmare, capacitatea anuală de producție a uzinei a crescut cu 90.000 de vehicule, ajungând la 350.000 de unități. Škoda Auto devenea astfel cea mai mare companie industrială din Republica Cehă. Iar Václav Havel, președintele republicii a fost cel care a tăiat panglica la ceremonia de inaugurare a noii linii de producție.
Eficiența, utilitatea și confortul oferite de Octavia au menținut popularitatea sa. Cererea ridicată a determinat Škoda să păstreze în producție acest model chiar și după 2004, când a fost lansată a 2-a generație Octavia complet nouă din era modernă. Astfel, modelul care a fost lansat în 1996 și-a continuat cariera după 2004 cu numele Octavia Tour, fiind comercializată în paralel cu generația succesoare. În acest scop, Škoda a deschis o nouă linie de asamblare la uzina din Vrchlabí.
Astfel, Octavia Tour a rămas în producție până în noiembrie 2010. Această carieră foarte longevivă se reflectă în numărul de exemplare construite. Între septembrie 1996 și noiembrie 2010, prima Octavia din era modernă a fost produsă în 973.071 de exemplare sedan și 472.492 de versiuni break (Combi).
Succesul modelului Octavia lansat în 1996 avea să fie depășit de generațiile care au urmat. Astăzi este comercializată a 4-a generație. Iar la finalul lui august 2024 a pornit producția variantei cu facelift pentru actuala generația Octavia. Până la acel moment producția celor 4 generații Octavia construite începând din 1996 ajunsese la aproximativ 7,5 milioane de exemplare.
Povestea generațiile 2,3 și 4 din cariera modernă a modelului Octavia urmează să o detaliem în următoarele articole pe care le dedicăm istoriei bestseller-ului Škoda.
