Istoria Škoda, episodul 3: De la Revoluția de Catifea, la cea Electrică

Istoria Škoda aniversează în 2025 un parcurs de 130 de ani, în care marca din Cehia și-a câștigat reputația internațională prin spirit inovator, eficiență și performanțe în motorsport. Acesta este al treilea episod dintr-o serie de 3 articole pe care le dedicăm istoriei Škoda, începută în 1895. Atunci, Václav Laurin și Václav Klement au fondat în Mladá Boleslav compania care avea să evolueze în doar 10 ani de la producerea de biciclete și motociclete la cea de vehicule cu 4 roți motorizate.

În primele două episoade ale acestui serial v-am prezentat momentele și modelele fascinante care au condus destinele companiei Škoda până în anul 1989. Atunci, orizontul se deschidea din nou pentru întreaga Europă după, căderea Cortinei de Fier și prăbușirea mai mult decât simbolică a Zidului Berlinului. Atunci a avut loc și Revoluția de Catifea, care a readus libertatea politică și socială în Cehoslovacia. Drept urmare, în 1993, Republica Cehă și Slovacia s-au restabilit pașnic drept state separate. În acest context, Škoda a repornit o evoluție majoră pe plan mondial. Iar acum, după 3 decenii, Škoda a ajuns de la Revoluția de Catifea la ceea ce putem numi Revoluția Electrică din industria auto. Despre acest parcurs de expansiune, dar și despre noua gamă de modele pregătite de Škoda pentru următorii ani, vă invităm să aflați în capitolele de mai jos:

Škoda Felicia

Felicia a fost primul model nou pe care Škoda l-a produs după ce a devenit parte din Grupul Volkswagen în 1991. Producția modelului Felicia a demarat în 5 septembrie 1994, cu primele prototipuri pre-serie construite la uzina din Vrchlabí. Apoi, în 17 octombrie avea să înceapă producția sa și în uzina Mladá Boleslav.

În dimineața zilei de 26 octombrie 1994 modelul Felicia era lansat într-un mod inedit. Trei exemplare vopsite în culorile drapelului național al Cehiei, erau prezentate în inima capitalei Praga, pe Podul Carol. Iar primarul orașului a botezat aceste modele cu apă din râul Vltava, pentru a evidenția începutul unei noi ere pentru Škoda Auto și importanța pe care constructorul de automobile o are pentru istoria și economia Republicii Cehia.

Inclusiv numele acestui model are rol simbolistic. Și nu doar pentru că amintește de superbul cabriolet Škoda din anii 1950. Numele Felicia provine din cuvântul latin „felicitas”, care înseamnă „fericire” sau „noroc”. Drept urmare, pentru a sublinia înțelesul acestui nume, Škoda a donat unul dintre primele exemplare ale noii Felicia unei familii din Republica Cehă care tocmai născuse cvadrupleți. Acest cadou a fost oferit tinerei familii în aceeași săptămână în care Felicia era lansată oficial.

Acest gest reflectă și succesul comercial pe care Felicia avea să îl genereze în special în Europa. Menirea sa era să fie un automobil accesibil, eficient, dar proiectat de la zero respectând standardele tehnice moderne de la jumătatea anilor 1990.

Škoda Felicia a debutat în formatul de hatchback compact, înlocuind modelul Favorit, față de care a adus evoluții majore. Peste 1.187 de componente noi au diferențiat Felicia de predecesorul său. Beneficia de o rigiditate torsională mai bună, suspensii modernizate și caracteristici sporite de siguranță și confort, fiind echipată cu ABS, până la patru airbaguri, aer condiționat, servodirecție, scaune încălzite și tapițerie din piele. Aceste calități au ajutat modelul Felicia să câștige în 1994 titlul Mașina Anului în Cehia.

De asemenea, Felicia oferea și un spațiu mai generos pentru pasageri. Comparativ cu Favorit avea lungimea și lățimea crescute cu 40, respectiv 15 mm, iar portbagajul avea o capacitate de 272 de litri.

În decursul carierei Felicia a fost comercializată în 1.401.489 de exemplare. Succesul său comercial s-a datorat și diversității de variante ale caroseriei. În iunie 1995, familia de modele s-a extins cu Felicia Combi, un break spațios de 4.205 mm lungime, care avea un portbagaj de 447 litri. În luna august a aceluiași an, au intrat în producție și versiunile Felicia Pickup și Vanplus. Acestea au fost construite în uzina din Kvasiny. Între 1996 și 2000, au fost produse aproape 19.000 de exemplare ale versiunilor Felicia utilitare.

O variantă atipică dar distractivă a fost însă Felicia Fun, un pickup de agrement vopsit într-o nuanță de galben aprins. Acesta avea o configurație neconvențională de 2+2 locuri, scaunele din spate fiind integrate în bena rabatabilă. Doar 4.000 de unități au fost fabricate, devenind astăzi un model de colecție.

În 1998, Škoda a actualizat designul Feliciei. Faceliftul a adus faruri redesenate, o grilă nouă și opțiuni de echipare care reflectau stilul adoptat deja de noul model Octavia. Cu un aspect modern și tehnologie îmbunătățită, Felicia a rămas populară până la finalul carierei sale, în iunie 2001.

În ceea ce privește motorizările, Felicia a fost lansată cu un propulsor de 1,3 litri alimentat cu benzină și disponibil în variante cu 55 și 68 CP. Apoi, gama a fost completată cu un motor 1.6 MPI (75 CP), dar și cu un diesel 1.9 D de (64 CP). Aceste motorizări dădeau prioritate eficienței, însă Felicia s-a remarcat și în motorsport.

Felicia Kit Car a concurat în Campionatul Mondial de Raliuri între 1995 și 1997. Pilotată de legende precum Stiq Blomqvist, mașina a obținut locuri pe podium în clasa sa. Având un motor de 1,6 litri modificat pentru competiție, producea până la 174 CP. Aceste resurse au ajutat-o să ocupe locul 3 în clasă în campionatul mondial de raliuri din 1995, precum și locul 2 în 1997. Iar în 1996 echipajul Stiq Blomqvist/Benny Melander s-a plasat pe locul 3 în Raliul organizat de RAC (Royal Automobile Club) din Regatul Unit al Marii Britanii și a fost învingător în clasa automobilelor cu motoare de maximum 2 litri.

Škoda Fabia

Datorită succesului comercial, modelul Felicia a ieșit din producție abia în 2001. Dar succesorul său a fost lansat în 1999. Este vorba despre prima generație Škoda Fabia, care a fost dezvăluită în 14 septembrie 1999 în cadrul salonului auto internațional găzduit în Frankfurt. De atunci, Fabia a ajuns la a 4-a generație, iar în primăvara lui 2025 producția cumulată a acestora a depășit 5 milioane de exemplare. De asemenea, în acest interval Fabia și-a câștigat nu doar popularitatea comercială, ci și o reputație deosebită în motorsport.

Prima generație Škoda Fabia a marcat un salt tehnologic și de rafinament în segmentul automobilelor mici (clasa B). A fost un model complet nou, construit pe baza platformei tehnice PQ24, care aduce un plus substanțial de în materie de abilități dinamice, confort, siguranță și tehnologii electronice. Avansul tehnologic se reflecta și la nivelul designului. Prima Fabia a fost proiectată de o echipă formată din aproximativ douăzeci de designeri, coordonată de Dirk van Braeckel, șeful departamentului de design Škoda din acea perioadă. A fost lansată în format hatchback cu cinci uși, având o lungime de 3.960 mm. Dar în mai puțin de un an, gama a fost extinsă cu versiunea break (combi), care oferea versatilitate și spațiu suplimentar. Apoi, în 2001, a intrat în producție și o variantă sedan, destinată celor care preferau formatul în 3 volume, dar și un portbagaj spațios.

Desigur, motorizările puneau accentul pe eficiență, însă Fabia a mixat acest atu cu performanțele sportive. În martie 2003, Škoda a lansat hatchback-ul sportiv Fabia RS. Sub capotă se afla un motor turbo diesel de 1,9 litri, cu 130 CP, care livra o accelerație vivace, dar și un consum redus.

Între 1999 și 2008, prima generație Fabia și-a construit o reputație solidă în întreaga Europă și nu numai. A fost practică, fiabilă, versatilă, ceea ce i-a asigurat un loc în rândul celor mai populare modele din clasa B.

A doua generație Škoda Fabia a fost dezvoltată pe baza platformei tehnice utilizată și pentru prima generații. Dar evoluția era substanțială și evidentă atât stilistic, cât și tehnic. Dezvăluirea noului hatchback a avut loc în martie 2007, sub lumina reflectoarelor de la Salonul Auto din Geneva. Era cu 22 mm mai lungă și cu 47 mm mai înaltă, oferind mai mult spațiu interior.

Nu a lipsit nici varianta break (Combi), lansată 6 luni mai târziu. Iar succesul formatului break a fost extins datorită versiunii Scout prezentată în 2009. Acest model prelua din aspectul robust al modelelor SUV/crossover. Astfel, se distingea prin protecții suplimentare pentru caroserie și o gardă la sol ușor ridicată, perfectă atât pentru oraș, cât și pentru drumurile neasfaltate, sau activitățile și hobby-urile care implicau escapade în natură.

Ca și în cazul primei generații, a fost creată și o versiune RS. Acest veritabil „hot hatch” avea un motor turbo 1.4 TSI, alimentat cu benzină și capabil să livreze 180 CP. Datorită tehnologiei cu dublă supraalimentare (turbo și compresor mecanic), versiunea a doua generație Fabia RS aducea un plus și mai mare de adrenalină în segmentul subcompact.

Totodată, în această generație secundă, caracterul sportiv al modelului Fabia a fost etalat pentru prima oară și prin debutul ediției Monte Carlo. Aceasta evoca victoriile legendare câștigate de Škoda în celebrul Raliu Monte Carlo. Și se remarca prin elemente de design negre, accente stilistice inspirate din motorsport și suspensie sport.

A treia generație Škoda Fabia a preluat ștafeta în 2014 și a fost proiectată beneficiind de o platformă tehnică nouă, denumită PQ26. Caroseria era mai lată cu 90 mm și mai joasă cu 30 mm decât a generației anterioare, iar designul cu linii ferme exprima robustețe și modernism.

Însă această generație, care a fost dezvăluită la Paris Motor Show în octombrie 2014, nu a însemnat doar o schimbare de look. A 3-a generație Fabia a integrat sisteme inteligente de siguranță și asistență pentru șofer, devenind una dintre cele mai bine echipate mașini din segmentul său. Pentru prima dată, Fabia era dotată cu Front Assist (un sistem menit să prevină coliziunile frontale), control adaptiv al vitezei de croazieră (care menținea automat distanța față de vehiculul din față) și un sistem de monitorizare a oboselii șoferului (care avertiza atunci când concentrarea scădea).

Aceste tehnologii, cândva rezervate mașinilor din clase superioare, deveneau acum accesibile într-un pachet compact și accesibil – parte din angajamentul Škoda pentru soluții „Simply Clever”, menite să facă viața mai ușoară în fiecare zi.

În 2018, Fabia a primit un facelift care a cuprins nu doar actualizările estetice și de rafinament, dar și dotări precum farurile full LED, sau sistemul de asistență la schimbarea benzii care monitoriza vehiculele din unghiul mort.
A patra generație Škoda Fabia a marcat un avans și mai consistent referitor la sistemele inteligente pentru asistarea condusului, dar și conectivitate. Și, fiind construită pe o nouă platformă tehnică, denumită MQB A0, Fabia a evoluat și la nivelul dimensiunilor. Are o lungime care depășește 4,1 metri și un portbagaj de 380 litri (cu 50 de litri mai mult decât generația anterioară), devenind astfel una dintre cele mai spațioase mașini din clasa sa.

A 4-a generație Fabia a fost prezentată în primăvara anului 2021 și implementează tehnologii inteligente pe care le-a preluat din segmente superioare. Travel Assist 2.0 integrează controlul adaptiv al vitezei de croazieră, asistență la menținerea benzii de rulare, recunoașterea semnelor de circulație și protecție predictivă pentru pietoni și bicicliști. În plus, mașina poate fi dotată cu asistență pentru schimbarea benzii (Side Assist), funcții de parcare automată și Front Assist, pentru un plus de siguranță în orice situație întâmpinată în traficul urban sau pe autostradă.

Škoda Octavia

În 1996 a fost lansată prima generație modernă a modelului Octavia, care reprezintă unul dintre pilonii principali ai succesului comercial pentru marca din Cehia. Însă istoria modelului datează din 1959. Atunci a început producția primei serii Octavia. Aceasta era al optulea model construit în uzina Škoda din Mladá Boleslav după Al Doilea Război Mondial. Sedanului Octavia i s-a alăturat în 1960 versiunea Octavia Combi, care avea hayon cu deschidere orizontală în două părți. Modelul Octavia a rămas în producție până în 1964, iar varianta Combi a fost produsă până în 1971. În total, au fost fabricate 360.000 de vehicule, dintre care peste 54.000 au fost versiuni Combi break. Numele Octavia avea să revină în gama Škoda în 1996, când a fost lansată prima dintr-o serie de generații moderne. În prezent, se află în producție a 4-a generație modernă a familiei Octavia. Iar din 1996 și până în vara anului 2024, când a fost prezentat facelift-ului actualei Octavia, cele 4 generații au fost comercializate în peste 7,15 milioane de exemplare.

Drept urmare, Octavia este una dintre cele mai bine vândute zece mașini din Europa și cel mai bine vândut model din clasa compactă pe teritoriul celor 27 de state membre ale Uniunii Europene. Totodată, începând din 2016, Octavia Combi este cea mai populară mașină break din Europa, indiferent de segment.

Revenirea modelului Octavia a reprezentat mai mult decât proiectarea unui automobil nou. A însemnat definirea mărcii Škoda și a modului său de lucru pentru o eră modernă. Astfel, prima serie din generația modernă a modelului Octavia era construită pe o platformă concepută de la zero pentru robustețe, siguranță și ținută de drum superioară. Structura caroseriei a fost proiectată cu tehnologiile digitale avansate din acele vremuri (CAD – Computer Aided Design). Dotările pentru siguranță includeau în premieră pentru Škoda și airbag-uri laterale, nu doar frontale. Formele moderne, dar elegante, fără artificii estetice inutile, au definit noua identitate estetică proiectată în centrul din Mladá Boleslav coordonat de designerul șef Dirk van Braeckel. Iar proporțiile caroseriei erau optimizate pentru spațiu cât mai generos în habitaclu și portbagaj. Rezultatul a fost un model care combina aspecte utile preluate de la formatele de sedan, liftback și hatchback. Astfel, oferea un nivel de spațiu peste cotele obișnuite ale segmentului compact. Hayonul se ridica cu tot cu lunetă, oferind un acces foarte ușor la portbagajul cu volum mare, de 528 litri. Iar prin rabatarea locurilor din spate, volumul de încărcare creștea la 1.328 litri.

Startul producției pentru prima Octavia din era modernă a fost dat chiar de președintele Republicii Cehe, Vaclav Havel, într-o ceremonie desfășurată în 3 septembrie 1996 la uzina din Mladá Boleslav.

În martie 1998, la Salonul Auto de la Geneva, a fost prezentat și noul model break Octavia Combi. Iar gama a fost completată în 1999 și de versiunea Octavia Combi cu tracțiune integrală. Echipările gamei Octavia au fost actualizate și extinse odată cu facelift-ul din anul 2000. Cu această ocazie Octavia primea sistem electronic de control al stabilității (ESP) și echiparea de lux Laurin&Klement, care poartă numele celor doi vizionari care au fondat compania din Mladá Boleslav în 1895. De asemenea, erau oferite și modelul de top Octavia RS cu motor turbo de 1,8 litri, care livra 180 CP. Și nu au lipsit și variante cu tracțiune integrală cu ambreiaj de tip Haldex.

În 2004 a fost lansată a doua generație Octavia modernă, care era un automobil complet nou. Însă cererea pentru generația lansată în 1996 continua să fie la un nivel ridicat. Astfel, Škoda a decis să păstreze acest model în gamă, sub numele Octavia Tour. Ajutat de plasarea într-un slot de prețuri atractive, dar și de motorizări economice și dotări de confort moderne, acest model a rămas relevant și permitea mărcii Škoda să se adreseze mai multor nișe de piață.
Așadar, mulțumită popularității, prima generație modernă a modelului Octavia și a continuat cariera până în 2010. Vorbim despre o carieră de aproximativ 14 ani, aproape dublă față de media industriei. În acest interval, au fost vândute peste 973.000 de berline Škoda Octavia și 472.000 de modele break.

Acest succes s-a tradus și în extinderea capacității de producție a uzinei din Mladá Boleslav. În această locație a fost construită o nouă linie de producție pentru Octavia (operațională din 3 aprilie 1996), dar și un atelier de vopsitorie. Mulțumită modelului Octavia, capacitatea de producție anuală a uzinei din Mladá Boleslav a crescut cu 90.000 de unități, până la 350.000 de automobile. Ca urmare, Škoda a devenit cea mai mare companie industrială din Republica Cehă, modelul Octavia fiind construit și în uzina din Vrchlabí. În noiembrie 2010 au fost asamblate în această locație din Cehia ultimele exemplare ale acestei generații Octavia.

Volumul de producție al primei Octavia din era modernă avea să fie surclasat de a doua generație modernă a acestui model. Octavia II a fost construită în intervalul 2004-2013 în peste 2,6 milioane de exemplare. Succesul acestui model a fost susținut și de tehnologii avansate, printre care motoarele pe benzină cu injecție directă și cutia de viteze automată DSG (cu dublu ambreiaj). Tot în această generație a fost lansată în 2007 și prima versiune Octavia Scout, care era un model break (Combi) cu tracțiune integrală, gardă la sol înălțată și bandouri de protecție pentru caroserie. Modelele sport Octavia RS aveau de data aceasta două variante de propulsoare turbo de 2 litri: unul cu benzină și 200 CP, al doilea diesel cu 170 CP.

A treia generație a modelului Octavia a fost prezentată în 2012 și a fost disponibilă până inclusiv în 2020. Printre noutățile aduse de acest model s-au numărat serviciile online Škoda Connect. Nu au lipsit variantele Octavia Combi, Octavia Scout și opțiunea tracțiunii integrale pentru anumite motorizări. Iar versiunile sport Octavia RS, cu propulsoare turbo de 2 litri, ofereau 245, sau 184 CP, alimentate cu benzină, respectiv cu motorină.

11 noiembrie 2019 a fost data lansări celei de a 4-a generații Octavia din era modernă. Aceasta este generația comercializată în prezent. Și oferă cea mai variată gamă de motorizări. Există opțiuni diesel, cu CNG (gaz natural comprimat), mild hybrid cu benzină (care au și funcție de dezactivare temporară a 2 cilindri în mers), sau plug-in hybrid. Cea mai puternică variantă plug-in hybrid a fost Octavia RS iV. Aceasta folosea un tandem format dintr-un motor turbo de 1,4 litri alimentat cu benzină și un motor electric cu 85 kW. În această configurație, propulsia plug-in hybrid producea 245 CP și oferea o autonomie de până la 60 km pentru rularea în regim electric.

Însă prima experimentare a constructorului ceh cu o propulsie electrificată datează încă din 1908. Atunci, František Křižík, un cunoscut inginer electrician ceh, a implementat modelului Laurin&Klement Tip E o propulsie hibridă avangardistă pentru acele timpuri. Acel model avea propulsia compusă din două motoare electrice și un motor de 4.562 cmc, cu 4 cilindri, care era alimentat cu benzină și producea 35 CP.

Revenind în zilele noastre, cea mai nouă Octavia poate fi aleasă și în format Combi, dar și în variantă Scout. Totodată, Octavia din prezent este mereu conectată online, ceea ce îi oferă funcții de conexiune extinse cu smartphone-ul precum și actualizări over-the-air. Iar nivelul de siguranță se înscrie în avangardă, Octavia fiind dotată cu sisteme inteligente pentru asistarea condusului. Toate aceste atuuri tehnice au fost amplificate odată cu facelift-ul din 2024, când vârful de gamă a devenit versiunea RS însuflețită de un motor de 2 litri cu benzină, capabil să dezvolte 265 CP.

Škoda Octavia s-a remarcat și în motorsport

În 1997 FIA (Federația Internațională de Automobilism) a decis să faciliteze înscrierea în categoria de competiție WRC (World Rally Car). Spre deosebire de reglementările anterioare din Grupa A, producătorii de automobile puteau acum să concureze fără a mai fi nevoiți să construiască vehicule speciale cu motoare supraalimentate și tracțiune integrală. În plus, pentru omologare nu mai era necesară construirea unei versiuni de șosea a acelui automobil de competiție. Ci era suficient ca automobilul de curse să aibă la bază un model de serie. Asta a permis constructorului Škoda să răspundă prompt provocării.

În 1999 a fost lansat modelul Škoda Octavia WRC, care s-a dovedit competitiv având 300 CP dezlănțuiți de un motor turbo de 2 litri cu 5 supape pe cilindru. Cuplul propulsorului a fost mai întâi de 500 Nm, dar treptat a ajuns la 600 Nm, ceea ce ajuta mașina de numai 1.230 kg să vâneze plasări cât mai înalte în curse. Pe lângă victorii în raliurile naționale, cel mai mare ecou produs de Octavia WRC a fost reușita din Safary Rally 2001, o cursă de anduranță desfășurată în Kenya. Atunci, echipajul format din Armin Schwarz și Manfred Hiemer a obținut cu Octavia WRC locul 3 în clasamentul general al acestui raliu care a presupus parcurgerea unui traseu arid de aproximativ 1.000 km, în condițiile unor temperaturi copleșitoare.

Următoarea generație modernă a modelului Octavia a scris la rândul ei o filă interesantă în motorsport. Este vorba despre recordul de viteză stabilit în 2011 de un model Škoda Octavia RS la celebrul eveniment Bonneville Speed Week din SUA. Pe platoul acoperit de sare din Salt Lake City, Utah, Octavia RS a devenit cea mai rapidă mașină din istoria mărcii Škoda. Avându-l la volan pe jurnalistul Richard Meaden, a gonit cu viteza de 202,15 mph, ceea ce înseamnă 325,32 km/h!

Modelul Octavia RS unicat care a reușit recordul la Bonneville a fost construit pentru a aniversa 110 ani de participare a mărcii Škoda în motorsport. Proiectarea și modificarea lui a avut loc în Milton Keynes, UK. Modificările față de automobilul de serie au fost substanțiale. REVO Technik, specialistul în tuning și electronica motorului, a avut grijă ca propulsorul să reziste la solicitările intense. Motorul de 2 litri cu 4 cilindri era cel de serie, dar turbina sa a fost înlocuită cu una de la producătorul Garrett. Iar în loc de benzină, era alimentat cu un combustibil de competiții care mixa metanolul cu apa, livrând o cifră octanică ridicată. Rezultatul era că Octavia RS creată pentru recordul de la Bonneville producea 500 CP. Desigur, pentru oprire nu îi lipsea parașuta pentru frânare, iar aerodinamica era optimizată și adaptată. De exemplu, garda la sol era redusă cu 80 mm, iar o structură nouă sub podea integra un intercooler special pentru curse.

După Octavia WRC, modelele Fabia au consolidat o tradiție de succes în campionatele de raliuri

Modelul Fabia este una dintre cele mai apreciate și populare alegeri ale echipelor și piloților care participă în campionatele de raliu internaționale, europene sau naționale. Reputația modelului a fost câștigată începând cu modelul Škoda Fabia WRC, construit pe baza primei generații Fabia RS.

Fabia WRC a fost prezentată în premieră la Salonul Auto de la Geneva în martie 2003 și a preluat ștafeta de la Škoda Octavia WRC, pe care a înlocuit-o în categoria superioară a Campionatului Mondial de Raliuri. Performanțele erau pe măsura provocării. Fabia WRC avea un motor turbo de 2 litri, cu patru cilindri și răcire cu apă, care dezlănțuia 300 CP și un cuplu de 600 Nm, uriaș pentru o mașină de clasă mică. Puterea era transmisă către toate cele patru roți printr-o cutie de viteze secvențială cu șase trepte și trei diferențiale active. Debutul sportiv al modelului Fabia WRC a fost în 2003, la Raliul Germaniei din cadrul Campionatului Mondial de Raliuri (WRC). Azi, Fabia WRC rămâne o adevărată mașină de colecție pentru împătimiții motorsportului, fiind produsă în doar 24 de unități la Mladá Boleslav.

A doua generație a modelului Fabia a continuat această tradiție a participărilor în raliuri sub forma modelului înscris în clasa Super 2000 Rally (S2000). În această clasă, FIA (Federația Internațională de Automobilism) stabilea o specificație cu tracțiune integrală, motor de 2 litri aspirat și electronică minimală. Era o schimbare față de motorul turbo al modelului Fabia WRC dinaintea ei. Însă performanțele erau la nivel înalt, Škoda Fabia S2000 producând 280 CP.

Cu aceste resurse, Fabia S2000 și-a început cariera sportivă la Raliul Monte Carlo din 2009. Iar până în 2014 a câștigat peste 50 de titluri naționale și internaționale. Încă din primul an a obținut locul 2 în Intercontinental Rally Challenge (IRC), sub comanda echipajului Jan Kopecký/Petr Starý. În 2010, Škoda a obținut titlul Seriei IRC, în timp ce Juho Hänninen a câștigat cu Fabia S2000 campionatul piloților, secondat de Jan Kopecký.

Škoda a câștigat și în 2011 și în 2012 titlul la constructori, Fabia S2000 avându-l de data aceasta la volan pe Andreas Mikkelsen. În 2011, Juho Hänninen și Mikko Markkula au obținut primul titlu mondial pentru Škoda în categoria SWRC. Apoi, performanțele modelului Fabia S2000 au dovedit capacitatea de a domina și în Campionatul European de Raliuri.

În 2012, clasa Super 2000 din scena internațională a raliurilor a fost înlocuită de clasa R5, iar apoi de Rally2 și Rally2 Evo. Regulamentul nou impunea renunțarea la motorul de 2 litri aspirat, care era proiectat pentru competiții. În schimb, alegerea populară în această clasă erau motoarele de 1,6 litri turbo, cu specificații apropiate de propulsoarele automobilelor de serie. În ringul acestei clase au urcat modelele Škoda Fabia din a 3-a generație. Škoda Fabia R5 a debutat în 2015 la Raliul Portugaliei, iar motorul său de 1,6 litri a evoluat până la nivelul a 290 CP.

Versiunile Škoda Fabia R5/ R5 Evo/ Rally2/ Rally2 Evo aveau să obțină numeroși lauri. Piloții echipei de uzină Škoda Motorsport au câștigat categoriile WRC2 și WRC2 Pro din Campionatul Mondial de Raliuri (WRC) organizat în 2016 (Esapekka Lappi), 2017 (Pontus Tidemand), 2018 (Jan Kopecký) și 2019 (Kalle Rovanperä). În 2021, Andreas Mikkelsen, pilotul echipei Toksport WRT susținută de Škoda Motorsport, a câștigat cu Fabia Rally2 Evo titlul de campion atât în categoria WRC2 din FIA WRC, cât și în Campionatul European de Raliuri (FIA ERC).

Lista de succese include și 4 titluri la constructori câștigate de Škoda Motorsport în WRC2 în anii 2015, 2016, 2017 și 2018. La acestea se adaugă titlul la echipe pe care și l-a reușit Toksport WRT cu Fabia. De altfel, Fabia R5/ R5 Evo/ Rally2/ Rally2 Evo au devenit favorite ale echipelor private. Din 2015 și până în 2022, clienții Škoda Motorsport au câștigat peste 1.700 de raliuri cu aceste modele, pe tot mapamondul. Iar palmaresul cuprinde titluri în Campionatele FIA de Raliuri din Asia-Pacific, America de Sud și Africa, dar și în peste 100 de campionate naționale.
În 2021, constructorul ceh a aniversat 120 de ani de participare în motorsport și a marcat această tradiție prin producerea ediției speciale Škoda FABIA Rally2 Evo Edition 120, un model de competiții vândut în doar 12 exemplare.

Din 2023, a patra generație Fabia scrie un nou capitol pentru Škoda Motorsport în WRC. Noul modelul Škoda Fabia RS Rally2 a fost condus spre victorie în anul său de debut de Andreas Mikkelsen, care a câștigat titlul de campion în clasamentul WRC2.

Škoda Superb

La fel în cazul modelului Octavia, Škoda a relansat în era modernă încă un nume care a făcut istorie în trecutul mărcii. În septembrie 2001, la Salonul Auto din Frankfurt, era dezvăluită prima generație modernă a modelului Superb. Acesta reprezintă vârful gamei Škoda, statut pe care l-a etalat prima oară cu mult rafinament generația inițială, prezentată în 1934 și produsă între 1935 și 1949. Acele modele Superb demonstrau abilitatea și flerul constructorului Škoda de a proiecta și produce automobile definite de eleganță, spațiu, calitate elevată și motoare puternice, care erau tipice mărcilor premium de la acea vreme. Aceste calități erau transpuse în standardele din 2001 de prima generație modernă a modelului Superb.

Superb revenea sub forma unui sedan cu design armonios. Măsura 4.803 mm lungime, ceea ce îl plasa peste dimensiunile clasei medii de atunci. Însă ampatamentul său de 2.803 mm era la cotele segmentului superior, din clasa business. Însă noul Superb oferea și argumente care răspundeau cerințelor clienților cu pretenții premium. Pe lângă finisările și materialele de calitate, dispunea de dotările de confort, precum scaunele cu încălzire și reglaje multiple, sau sistemul de climatizare automat, dar și de sistem infotainment cu ecran color și navigație. Totodată, siguranța era la nivel înalt, lista de echipări incluzând și dotări avangardiste pentru începutul anilor 2000. Ne referim la farurile bi-xenon și airbag-urile pentru cap, atât pentru pasagerii din față, cât și pentru cei din spate.

Și gama de motorizări era adresată unui spectru variat de preferințe. Pe lângă propulsoarele care puneau accent pe consum de combustibil cât mai eficient, Superb își asuma aura de prestigiu având și variantă cu motorizare V6 de 2,8 litri, cu 5 supape pe cilindru, care permitea rularea cu o viteză maximă de 237 km/h, dezvoltând 193 CP. De asemenea, ținuta de drum rafinată, eficiența și performanțele erau datorate și preciziei transmisiilor automate Tiptronic.

Tehnologiile și standardele avansate se reflectau și în modernizarea procesului de producție. Primele exemplare ale noii generații Superb au fost construite în data de 1 octombrie 2001, în fabrica Kvasiny, după ce acest centru de producție fusese complet modernizat în urma unei investiții de 200 de milioane de euro.

În 2006 a fost lansată varianta actualizată a modelului Superb, care plusa și mai mult la capitolul rafinament fiind oferit și în echiparea de lux Laurin&Klement.

Prima generație moderne a modelului Superb a fost produsă inclusiv până în anul 2008. Pe parcursul carierei sale a fost construită în peste 136.000 de exemplare, asamblate nu doar în fabricile din Republica Cehă, dar și în China, Ucraina și Kazahstan.

Succesorul său a fost lansat în primăvara lui 2008, la Salonul Auto de la Geneva. Iar pentru prima oară Superb era oferit și în format Combi. Acest model break avea un portbagaj uriaș, de 633 litri (fără a fi rabatate locurile din spate). Dar și sedanul Superb oferea o soluție variabilă de acces mai ușor la portbagaj. Eleganța și spațiul foarte generos pentru pasagerii din spate erau completate de conceptul Twindoor pentru deschiderea portbagajului. Practic, hayonul se putea ridica fie de unul singur, fie împreună cu luneta.

Până în 2015, 404.756 de unități în versiune berlină și 217.734 în versiune break (Combi) au ieșit de pe liniile de producție ale uzinei Škoda din Kvasiny.

În cazul celei de a 3-a generații moderne a modelului Superb, care a debutat în februarie 2015, caroseria Combi avea să ajungă la cote și mai înalte de versatilitate. De data aceasta, era oferită și versiunea Scout a modelului Superb Combi. Era un model cu look și veleități în stil de off-roader. Adică se distingea prin bandourile de protecție de la nivelul caroseriei, dar și datorită gărzii la sol înălțată cu 15 mm și tracțiunii integrale, care făceau parte din echiparea standard.

Superb și-a consolidat și standardele care o plasau în rând cu nivelul de sofisticare al claselor superioare și premium. Ținuta de drum beneficia de control dinamic al suspensiilor, confortul era sporit de climatizare cu reglaje pe 3 zone, iar siguranța era vegheată de sisteme avangardiste pentru asistarea condusului. Lista cuprindea nu doar cruise control adaptiv, menținerea automată între marcajele benzii de rulare, ci și sisteme inteligente de asistare în trafic aglomerat și în caz de urgență.

De asemenea, aceasta a fost și prima generație Superb oferită cu propulsie plug-in hybrid. Modelul Superb iV a debutat odată cu facelift-ul din 2019. Utiliza un motor de 1,4 litri alimentat cu benzină, împreună cu un motor electric care producea 85 kW. Per ansamblu, propulsia plug-in hybrid dezvolta 218 CP Iar bateria litiu-ion cu o capacitate brută de 13 kWh îi permitea să ruleze 62 km în regim pur electric, autonomia maximă a sistemului fiind de 930 km.

Cu asemenea argumente tehnice, a treia generație modernă a modelului Superb a continuat trendul ascendent al vânzărilor. Până la încheierea producției în 2023 a fost produsă în peste 845.000 de exemplare.

În toamna lui 2023, a 4-a generație Superb din era modernă a fost dezvăluită în Praga, la eveniment fiind expus și modelul inițial din 1934. Însă nu doar prezența modelului clasic a făcut evident saltul tehnologic realizat de Superb. Lista de dotări a noului model cuprinde sistem infotainment cu inteligență artificială (ChatGPT), sisteme de asistare de avangardă și un nivel de confort la standarde premium, cu scaunele Ergo, care oferă funcție de masaj cu 10 perne controlate pneumatic.

O evoluție majoră a fost punctată și de eficiența propulsiei plug-in hybrid, care acum integrează un motor 1.5 TSI și produce per total 204 CP. De data aceasta capacitatea brută a bateriei aproape s-a dublat, fiind de 25,7 kWh. Drept urmare, autonomia electrică ajunge la 120 km (WLTP). Iar o optimizare la fel de substanțială s-a realizat și la capitolul puterii de încărcare. Noile modele Superb iV se pot alimenta de la surse AC cu până la 11 kW, spre deosebire de 3,6 kW cât suporta generația anterioară. Și, mai mult de atât, modelele Superb plug-in hybrid pot fi încărcate și de la stații DC, cu până la 50 kW. Acesta este cel mai înalt nivel al puterii de încărcare oferit în prezent pentru un plug-in hybrid, în întreaga industrie auto. Concret, alimentarea bateriei de la 10 la 80% din capacitatea ei se realizează în 25 de minute.

Din 2003 Škoda Superb este automobilul oficial al Președintelui Republicii Cehe

Încă din 1926, Škoda este furnizor al automobilelor pentru președinții statului ceh. Această tradiție a fost inaugurată de Tomáš Garrigue Masaryk (1850 – 1937), cel care a fost co-fondatorul și primul președinte al Republicii Cehoslovace, din 1918 până în 1935. În decembrie 1918, Masaryk a ales un model cabriolet produs de Laurin&Klement pentru a traversa Praga în cadrul paradei care i-a fost dedicată pentru victoria sa în cursa electorală. Președintele aprecia importanța fabricii din Mladá Boleslav pentru industria națională, astfel că în 1919 a vizitat-o fiind însoțit de Václav Laurin și Václav Klement.

În 1925 compania Laurin&Klement devenea Škoda. Iar un an mai târziu, exclusivistul constructor de automobile Hispano-Suiza a ales Škoda pentru a-i produce mașinile de serie limitată într-o fabrică din Pilsen. Astfel, din 1926, președintele Tomáš Garrigue Masaryk a avut drept mașină oficială un model Škoda Hispano-Suiza care avea motor cu 6 cilindri. Această limuzină impozantă, cu o lungime de 5 metri și jumătate, putea rula cu viteza maximă de 130 km/h, ceea ce era absolut impresionant pentru un autoturism din acei ani. Mașina aceasta a rămas în flota președintelui până în 1936.

Acest rol prestigios a fost asumat și de Škoda Superb din 2003. De atunci, Superb este modelul tradițional pus în slujba Președintelui Republicii Cehe. Iar exemplarele cu acest statut oficial sunt expuse la loc de cinste. De exemplu, în Muzeul Tehnic Național din Praga este expusă colecția de automobile care au fost în slujba șefilor de stat cehi. În 2022, colecția a fost completată de exemplarul Škoda Superb Laurin & Klement cu motor 2.0 TSI și tracțiune integrală.

Škoda Yeti

În 2005, cu ocazia saloanelor auto de din Geneva și Frankfurt, Škoda a dezvăluit conceptele care prefigurau primul său SUV produs în serie. Patru ani mai târziu, în martie 2009, Škoda Yeti debuta fiind dezvoltat pe platforma tehnică a modelului Octavia Scout. Yeti avea un potențial real pentru off-road, beneficiind de o gardă la sol de 180 mm și de un sistem de tracțiune integrală cu ambreiaj de tip vâsco-cuplaj. Totodată, Yeti se remarca și datorită formatului versatil. Habitaclul era foarte spațios, iar scaunele VarioFlex ale pasagerilor din spate erau reglabile individual și complet detașabile, fiind o soluție Simply Clever preluată de la monovolumul Škoda Roomster (produs între 2006 și 2015).

Yeti a primit maximul de cinci stele în testele de coliziune și siguranță Euro NCAP. Iar dimensiunile compacte dar și motorizările eficiente o recomandau drept un automobil care răspundea condițiilor din traficul urban aglomerat. Yeti era propus cu o gamă variată de motorizări, începând cu economicul 1.2 TSI alimentat cu benzină și diesel-ul 2.0 TDI și continuând cu motorul 1.8 TSI sau dieseluri cu până la 175 CP, care ofereau un nivel înalt de performanță.
Așadar, Yeti reprezenta o opțiune foarte utilă pentru familii, iar capacitatea de a se aventura în off-road ușor o făcea alegerea atractivă pentru cei pasionați de escapade în weekend și sporturi desfășurate în mijlocul naturii.

Robustețea și versatilitatea au fost cele care i-au asigurat succesul lui Yeti. Ceea ce i-a atras numeroși fani, inclusiv cu renume. De exemplu, Jeremy Clarkson, faimosul prezentator al emisiunii Top Gear de la acea vreme a declarat că Yeti este poate cea mai bună mașină din lume. Această părere a exprimat-o după ce a organizat o cascadorie în care un elicopter a aterizat pe plafonul lui Yeti în timp ce acesta era în mișcare.

Caracterul artractiv al modelului Yeti a primit încă un impuls în 2013, odată cu facelift-ul care a adus un plus de modernism, dar și echipări noi. Iar în 2014, versiunea de echipare Monte Carlo evidențiat o latură mai sportivă.
Până la finalul carierei din 2018, Yeti a fost produs în 683.603 de exemplare, devenind un SUV cu statut într-adevăr global. Fiindcă Yeti a fost produs nu doar în Cehia, ci și în India, Rusia, Kazahstan, Ucraina și China – unde exista și o versiune distinsă prin caroseria alungită.

În 2017, adică în anul dinainte ca Yeti să își încheie cariera, Škoda avea să lanseze modelul Karoq. Acesta era succesorul lui Yeti și debuta într-un segment de piață foarte disputat. Dar primul SUV de serie mare al mărcii Škoda deschisese deja drumul. Astfel, azi gama Škoda cuprinde SUV-urile Kodiaq, Karoq, Kamiq, dar și electricele Enyaq și Elroq.

Škoda Kodiaq, primul membru din noua familie de modele SUV

2016 este anul în care Škoda a demarat campania de lansare a unei familii de SUV-uri. Acestea aveau menirea de a răspunde cerințelor din segmentele care generează cele mai mari volume de vânzări. Iar primul membru al acestei familii a fost marele SUV Kodiaq. Numele său face referire la specia de urs care trăiește pe insula Kodiaq din regiunea Alaska. Impozantul SUV de 4,7 metri lungime oferea mult spațiu în habitaclu, astfel că putea fi configurat cu 5 sau 7 locuri. Clienții aveau de ales dintr-o varietate de motorizări cu benzină și diesel, cu tracțiune la puntea din față sau integrală. Iar opțiunile de echipare Laurin&Klement, Sportline și Scout punctau laturi distincte ale personalității lui Kodiaq.

În 2018 gama Kodiaq a fost extinsă cu varianta de performanță RS. Aceasta își câștigase faima încă dinainte de a fi prezentată publicului la salonul auto din Paris, din luna octombrie. Kodiaq RS a etalat potențialul celor 239 CP ai motorului diesel biturbo, stabilind recordul pentru cel mai rapid SUV cu 7 locuri pe circuitul Nürburgring Nordschleife.

Recordul a fost reușit sub comanda legendarei Sabine Schmitz, singura femeie pilot care a câștigat cursa de 24 de Ore de la Nürburgring. Sabine a demonstrat încă o dată de ce în lumea motorsportului este numită „Regina Nürburgring”. În decursul carierei, Sabine parcursese de peste 30.000 de ori circuitul din Germania și cunoștea capriciul fiecărui viraj. În data de 18 mai 2018, a strunit marele Kodiaq parcurgând cei 20.832 km ai circuitul Nürburgring Nordschleife în numai 9:29.84 minute. Drept urmare, Škoda Kodiaq RS stabilea recordul pentru cel mai rapid SUV cu 7 locuri care a parcurs vreodată faimosul carusel de asfalt care găzduiește una dintre cele mai solicitante curse de anduranță.

În clipul video de mai jos puteți vedea cum au stabilit Škoda Kodiaq RS și Sabine Schmitz acest record:

În vara lui 2021 Kodiaq primit un facelift însoțit și de actualizări tehnice. Vârful de gamă Kodiaq RS dispunea acum de un 2.0 TSI cu 245 CP, alimentat cu benzină. Acesta înlocuia motorul diesel biturbo și făcea parte din noua generație de motoare EVO, mai eficiente și cu un emisii CO2 reduse. De exemplu, motoarele diesel integrau câte două convertoare catalitice, astfel că emisiile de noxe erau reduse cu până la 80%. Iar propulsorul 1.5 TSI chibzuia și mai bine consumul de benzină, având funcție de dezactivare a 2 cilindri în mers, când sarcinile erau reduse.

Evoluția tehnologică din 2021 includea și sisteme avansate de asistare a condusului, precum detectarea automobilelor din unghiul mort până la o distanță de 70 de metri. La fel, sistemele infotainment ofereau funcții extinse, fiind conectate mereu online, mulțumită unui eSIM. Conectivitatea cu smartphone-ul prin Android Auto și Apple CarPlay își dovedea atuurile și când utilizatorii nu erau în mașină. Fiindcă prin aplicația MyŠKODA utilizatorul avea acces la funcții precum blocarea și deblocarea portierelor, localizarea mașinii pe hartă sau acționarea claxonului și farurilor pentru a găsi SUV-ul într-o parcare aglomerată. Iar în timpul condusului șoferul își menținea ușor atenția asupra condusului și datorită faptului că modelul Kodiaq înțelegea o varietate de comenzi vocale. Kodiaq recunoaștea și procesa propoziții fluente în 15 limbi, cum ar fi cehă, engleză, germană, franceză, italiană sau spaniolă.

Și se poate spune că prima generație Škoda Kodiaq a răspuns cu adevărat cerințelor unui spectru de clienți la nivel internațional. A câștigat 40 de premii la nivel mondial și a fost construită nu doar în Republica Cehă, ci în țări precum China, India și Ucraina. Iar în intervalul carierei sale, din 2016 până în februarie 2024, a fost produsă în aproape 870.000 de exemplare, comercializate în 60 de țări de pe mapamond.

Un nou capitol pentru succesul modelului Kodiaq a demarat în 4 octombrie 2023, când a doua sa generație a fost dezvăluită în Berlin. Aceasta păstrează versatilitatea configurației cu 5 sau 7 locuri și se distinge prin noul limbaj de design Modern Solid, care adaugă o notă de avangardism aspectului impozant.

De asemenea, lista de dotări cuprinde numeroase tehnologii disponibile în premieră pentru modelul Kodiaq. Sistemul infotainment include pentru prima oară head-up display, dar și sistem de operare cu ChatGPT, care combină inteligența artificială cu funcțiile de recunoaștere a comenzilor vocale. Interfața șofer-mașină utilizează acum un ecran tactil de 13 inch și butoanele Škoda Smart Dials cu afișaj digital.

Și la capitolul siguranță Kodiaq este un etalon de avangardism, datorită sistemelor inteligente de asistare a condusului. Iar prioritatea sa este prevenirea și evitarea accidentelor. De exemplu, își adaptează singură viteza înainte de intersecții și sensuri giratorii, sau în funcție de limitările citite pe indicatoarele rutiere. Sistemul de frânare automată pentru evitarea coliziunilor cu vehicule, pietoni sau bicicliști funcționează inclusiv în intersecții. Iar sistemul de monitorizare a unghiului mort poate detecta mașini aflate chiar și la 90 de metri în spatele lui Kodiaq. Totodată, în ciuda dimensiunilor impunătoare, noul Kodiaq este ușor de parcat, fiindcă poate realiza aceste manevre și automat. Mai mult de atât, șoferul poate controla manevrele de parcare din afara mașinii, folosind smartphone-ul, ceea ce reprezintă o premieră pentru Kodiaq.

Nu în ultimul rând, Kodiaq este dovada atenției sporite pe care Škoda o acordă protejării mediului înconjurător. Iar asta este evident atât datorită utilizării extinse a materialelor sustenabile pentru habitaclu, cât și prin noua generație de motorizări, care oferă opțiuni mild-hybrid și plug-in hybrid. Clienții pot alege în cinci opțiuni de propulsie, cu puteri cuprinse între 110 kW (150 CP) și 150 kW (204 CP), iar versiunile superioare sunt echipate standard cu tracțiune integrală.

O altă premieră pentru Škoda Kodiaq este propulsia plug-in hybrid, care utilizează un tandem format dintr-un un motor turbo cu benzină 1.5 TSI care produce 150 CP și un motor electric. În total, sistemul de propulsie plug-in hybrid al modelului Škoda Kodiaq iV livrează 204 CP (150 kW). Aceste resurse sunt direcționate către roțile din față, prin intermediul transmisiei automate DSG cu 6 trepte. Bateria litiu-ion cu o capacitate de 25,7 kWh susține o autonomie de peste 100 km (WLTP) în modul de rulare pur electric. Iar un mare atu al modelului Škoda Kodiaq iV este puterea sistemului de încărcare. De la surse AC (curent alternativ) primește 11 kW, iar de la stațiile de tip DC (curent continuu) se alimentează cu 50 kW, un nivel întâlnit până de curând doar la automobilele pur electrice.

Chiar și motorizarea de bază a noului Kodiaq beneficiază de electrificare. Propulsorul 1.5 TSI alimentat cu benzină produce 150 CP, având sistem turbo cu geometrie variabilă. De asemenea, integrează un sistem mild-hybrid, care preia din sarcinile motorului termic și susține funcția de coasting (rularea temporară cu motorul termic oprit, când șoferul nu apasă pedala de accelerație, iar motorul cu benzină nu este solicitat). Totodată, motorul 1.5 TSI utilizează și cea mai nouă generație a tehnologiei ACT+, care dezactivează temporar 2 cilindri, când sarcinile motorului sunt la nivel scăzut. Toate aceste tehnologii, precum și transmisia automată cu 7 trepte, colaborează pentru eficientizarea consumului și a emisiilor. Nu în ultimul rând, experiența de la volan este definită și de versatilitatea modurilor de rulare. Noul Kodiaq oferă o diversitate de reglaje predefinite pentru răspunsul motorului, direcției, suspensiei etc., precum și posibilitatea personalizării acestora de către șofer.

Škoda Karoq

În 2017, la distanță de numai un an după prezentarea modelului Kodiaq, Škoda a lansat modelul Karoq în mult disputatul segment al SUV-urilor compacte. Karoq a răspuns cu multe argumente forte unei cereri care era clar definită de clienți, atât în Europa, cât și în restul mapamondului. Astfel, Karoq a devenit rapid unul dintre cele mai bine vândute modele ale mărcii Škoda.

La finalul lui 2021 Karoq a fost actualizat estetic și tehnologic. Iar de la debutul din 2017 și până la acel facelift a fost comercializat în peste 500.000 de exemplare la nivel internațional.

Retușurile designului au inclus faruri Matrix LED, dar și optimizarea la capitolul eficienței aerodinamice. Astfel, coeficientul de frecare cu aerul a fost îmbunătățit cu 9%, măsurând 0,30 Cd.
Odată cu facelift-ul, Karoq a fost propus și cu pachetul ECO, care se remarcă prin tapițeria realizată parțial dintr-un material obținut din sticle PET reciclate. Iar sistemul infotainment a fost modernizat, incluzând o interfață digitală cu instrumentar de bord (Virtual Cockpit) de 10,25 inch și un ecran tactil de 9,2 inch.

Versatilitatea habitaclului a beneficiat de scaunele opționale VarioFlex. În acest caz, portbagajul are un volum de 588 l. Dar scaunele din spate pot fi atât rabatate în raport 40:20:20, cât și demontate ușor. Drept urmare, volumul de încărcare poate fi crescut până la 1.810 l, dacă sunt îndepărtate scaunele din spate.

Actualizarea a adus și noua generație de motorizări EVO, cu benzină și diesel. Motorizarea de bază este un 1.0 TSI cu 3 cilindri, care dezvoltă 110 CP. Al doilea motor alimentat cu benzină este un 1.5 TSI cu 4 cilindri, care produce 150 CP și 250 Nm. Acesta oferă economie sporită de tehnologia ACT, care dezactivează doi cilindri pentru a reduce consumul de combustibil. Dezactivarea automată a doi cilindri are loc când motorul este supus la sarcini reduse.
Sunt propuse și două versiuni ale motorului diesel 2.0 TDI, cu 116 și 150 CP. Ambele au două convertoare catalitice SCR, precum și metoda twin-dosing pentru reducerea emisiilor de oxizi de azot.

Variantele disponibile cu tracțiune integrală au fie motorul diesel cu 150 CP, fie echiparea Sportline. Aceasta are propulsorul 2.0 TSI, care livrează 190 CP și 320 Nm. Resursele propulsorului sunt valorificate de a 6-a generație a sistemului 4×4, echipată cu un cuplaj multi-disc controlat electronic.

Controlul dinamic al șasiului DCC și direcția progresivă disponibile opțional extind capacitatea de adaptare a ținutei de drum. Sistemul de control dinamic al șasiului evaluează continuu condițiile de rulare și ajustează răspunsul amortizoarelor și al sistemului de direcție progresivă (care dispune de raport variabil în funcție de unghiul de virare).
Tehnologiile inteligente definesc și standardul de siguranță. Škoda Karoq este echipată cu până la 9 airbag-uri și sistem de apelare a serviciilor de urgență. Iar lista de sisteme avansate pentru asistarea condusului cuprinde standard sistemul Front Assist cu funcția City de frânare de urgență și funcția predictivă de protecție a pietonilor. Funcțiile diverse din pachetul Travel Assist includ identificarea indicatoarelor de circulație, dar și sistem de menținere între marcajele benzii (care poate acum identifica și drumurile în lucru și toate marcajele drumurilor). Din același pachet face parte funcția Rear Traffic Alert, care monitorizează traficul din spatele lui Karoq pe o distanță de până la 70 m. Travel Assist poate detecta dacă șoferul nu mai deține controlul asupra automobilului, din cauza unei eventuale urgențe medicale. Într-un astfel de caz, Emergency Assist va activa luminile de avarie ale autoturismului și va opri autoturismul pe banda sa de rulare curentă. În oraș își va dovedi utilitate sistemul opțional Park Assist, care poate manevra automat automobilul în locurile de parcare, putând opri automat mașina pentru a evita coliziunile cu eventuale obstacole. Iar din listă nu lipsește funcția opțională Trailer Assist de asistare pentru manevrarea remorcii.

Škoda Kamiq

Unul dintre cei mai importanți contributori la volum de vânzări anuale înregistrate de marca Škoda este SUV-ul Kamiq lansat în 2019. Acesta se adresează segmentului B sau subcompact al modelelor tip SUV/crossover. Acesta este unul dintre segmentele care se bucură de cea mai accelerată expansiune. Vânzările sunt în continuă creștere, la fel ca și diversitatea de concurenți. În acest context Škoda a reușit să ofere un model cu personalitate distinctă și argumente de eficiență care au atras rapid succesul comercial. De la debutul din 2019 și până la anunțarea facelift-ului din august 2023, Kamiq a fost comercializat în peste 351.200 de exemplare, fiind oferit în piețele din peste 60 de țări.

În prezent, Kamiq își menține performanța comercială ajutat și de o noua gamă de motorizări Evo2. Această gamă nu mai include opțiuni diesel, ci doar propulsoare alimentate cu benzină, prevăzute cu filtru de particule. Există un 1.0 TSI cu 3 cilindri, în versiuni care produc 95 sau 115 CP. Sistemul turbo cu geometrie variabilă și sistemul de injecție cu 10 jeturi se numără printre soluțiile tehnice menite să sporească performanța, dar și eficiența. Iar motorul de 1,5 litri, cu 4 cilindri, livrează 150 CP și are tehnologia ACT care permite rularea cu doi cilindri opriți temporar, pentru consum eficient.

Modelele Rapid și Scala au menținut popularitatea mărcii Škoda în segmentul compact

Škoda nu s-a abătut niciodată de la tradiția sa de a oferi modele accesibile și eficiente în segmentul compact, după cum demonstrează performanța comercială constantă a modelelor Rapid și Scala.

Modelul Rapid din era modernă a fost lansat în 2012 și a preluat un nume cu istorie îndelungată. Prima generație Škoda Rapid datează din 1934. Iar modelul compact din noul mileniu a fost propus în variante de caroserie precum Spaceback și sedan. Atractivitatea modelului Rapid a fost condimentată și de versiuni precum Monte Carlo sau ScoutLine, care etala un spirit mai aventurier, cu bandouri de protecție în stilul SUV-urilor.

Unul dintre cele mai onorante momente din cariera modelului Rapid a fost faptul că în 2018 a servit drept mașina cu care a călătorit Papa Francisc în vizita sa din Irlanda. A fost vorba despre un Rapid Spaceback aflat în flota pusă la dispoziție de Škoda cu ocazia Întâlnirii Mondiale a Familiilor.

Din 2019 Scala a preluat ștafeta în segmentul compact de la Škoda Rapid. Și, cu toate că este oferit doar în format hatchback, modelul Scala a oferit spațiu crescut, motorizări eficiente și dotări generoase, fapt pentru care a fost vândut în aproape 230.000 de exemplare deja până la facelift-ul din 2023. Atunci a fost actualizat în sincron cu SUV-ul Kamiq. De altfel, Scala și Kamiq au la bază aceeași platformă tehnică. Astfel că au primit aceleași sisteme infotainment, sisteme pentru siguranță și asistarea condusului, precum și gama de motorizări Evo2 alimentate cu benzină.

Pentru cei care vor să pună accent pe plăcerea condusului dinamic, Scala este propusă cu echipare Monte Carlo. În plus este disponibil și sistem de control sport pentru șasiu, ceea ce înseamnă că există două setări pentru amortizoare. Acest șasiu sport opțional este oferit și pentru SUV-ul Kamiq. În cazul modelului Scala șasiul sport reduce garda la sol cu 10 mm, iar pentru Kamiq coborârea este de 15 mm.

Trendul ascendent al vânzărilor a accelerat în ultimii 30 de ani, susținut și de lansarea unor modele create cu dedicație pentru anumite piețe

Cifrele de vânzări sunt foarte grăitoare referitor la ritmul de evoluție al mărcii Škoda pe plan internațional. Iar ascensiunea a urmat cel mai accelerat trend de la începutul anilor 1990. Mai exact, în 1991 Škoda a depășit volumul de 5 milioane de automobile construite de la debutul primului vehicul de serie produs de Laurin&Klement în 1905 în fabrica din Mladá Boleslav.

Pragul de 10 milioane de automobile produse a fost depășit în 2006. În 2014, Škoda a produs pentru prima oară în istoria sa mai mult de 1 milion de mașini pe parcursul unui singur an. Iar în 2019 era depășit și volumul de 22 de milioane de autoturisme construite.

Aceste salturi majore în volumul vânzărilor au fost alimentate de gama de modele variată. Dar și de modele distincte, dedicate cerințelor specifice din diverse piețe. La acest capitol piața din China ocupă un loc aparte. De altfel, în 1936 Škoda avea deja cinci agenții de comercializare în China.

În anii recenți, Škoda a oferit multiple modele distincte în China. Acestea nu se diferențiază doar prin detalii estetice. Majoritatea au ampatament lungit, comparativ cu modelele pentru Europa. Exemple în acest sens sunt Octavia Pro, Karoq și Kamiq. De asemenea, generația Octavia III a continuat să fie vândută în China, la fel ca și modelele Rapid restilizate. Tot în China sunt construite special pentru piața locală versiunile GT ale SUV-urilor Kodiaq și Kamiq. Acestea se remarcă prin formatul stil SUV-coupé.

SUV-ul subcompact Škoda Kushaq este o nouă vedetă în rândul modelelor proiectate pentru cerințele specifice piețelor asiatice. Kushaq a fost dezvoltat și construit inițial în India, începând din 2021. Iar din 2025 este asamblat și în Vietnam, alături de sedanul Škoda Slavia. Pentru ambele modele kit-urile de subansamble provin din fabrica aflată în India.

Škoda CITIGOᵉ iV

CITIGOᵉ iV a debutat în 2019 fiind primul automobil cu propulsie pur electrică pe care Škoda l-a produs în serie. Debuta la o distanță de 124 de ani de când Václav Laurin și Václav Klement au fondat compania care avea să devină constructorul internațional de automobile Škoda.

CITIGOᵉ iV a fost produs în Bratislava (Slovacia) și oferea o soluție eficientă și sustenabilă de mobilitate, mai ales în zonele urbane. Mulțumită dimensiunilor mici se strecura lejer prin traficul aglomerat din oraș. Însă, în ciuda lungimii de numai 3.597 mm, oferea un habitaclu cu spațiu pentru 4 pasageri adulți. Porbagajul avea volum de 250 litri, iar spațiul de încărcare putea fi crescut până la 923 litri, prin simpla rabatare a banchetei.

Škoda oferea modelul CITIGO și cu motorizări cu 3 cilindri, care erau alimentate cu benzină sau gaz natural comprimat (CNG). Versiunea CITIGOᵉ iV extindea astfel gama cu o propulsie electrică eficientă. Bateria sa litiu-ion avea o capacitate totală de 36,8 kWh, ceea ce suținea o autonomie electrică de până la 260 km. Puterea de încărcare a bateriei era de până la 40 kW. Iar motorul său livra 61 kW către roțile punții din față și permitea atingerea vitezei maxime de 130 km/h.

Škoda Enyaq

La doar un an după lansarea citadinei CITIGOᵉ iV, Škoda avea să se impună în segmentul modelelor electrice lansând gama de modele Enyaq și Enyaq Coupé. A fost aleasă denumirea Enyaq, fiindcă este inspirată din numele irlandez „Enya”, care înseamnă „sursa vieții”. De altfel, modelele Enyaq oferă resursele pe care le-au apreciat deja sute de mii de adepți ai propulsiei electrice. Este vorba despre versatilitate, eficiență dar și avangardism.

(Explicație foto: Modelul electric Škoda Enyaq, alături de Voiturette A, primul vehicul cu 4 roți și motor produs de Laurin&Klement în 1905)

Ambele variante de caroserie combină prestanța și proporțiile de SUV cu un habitaclu spațios. Formele angulare inspiră precizie, farurile reflectă tradiția și arta prelucrării cristalului, grila cu elemente iluminate denotă modernism iar aerodinamica studiată minuțios contribuie la eficiența consumului de energie.

Mobilitatea prietenoasă cu mediul înconjurător a fost un argument pentru care Škoda Enyaq a fost aleasă drept automobil principal pentru transportarea Papei Francisc în vizita sa desfășurată în 2021 în Slovacia.

Modelele Enyaq au fost lansate cu o varietate de propulsii electrice, care oferă un spectru de autonomii și performanță. Au fost disponibile trei variante de baterie, 5 motorizări și configurații cu tracțiune spate sau integrală. De exemplu, modelul de bază a fost Škoda Enyaq iV 50. Acesta avea un motor care livra 148 CP către roțile punții din spate. Iar bateria sa de 52 kWh (net) oferea autonomie de 365 km și putea fi încărcată cu 110 kW.

Următorul în gamă era Enyaq iV 60, cu 180 CP, baterie de 58 kWh (net) și autonomie de 413 km. Enyaq iV 80 beneficia de 204 CP, baterie de 77 kWh (net) și autonomie de 537 km. Bateria de 77 kWh o regăsim și la modelele cu tracțiune integrală, echipate cu două motoare electrice: Enyaq iV 80x cu 265 CP, precum și Enyaq RS iV cu 299 CP, ambele capabile să înregistreze autonomii de 500 km.

Škoda Enyaq RS iV are câte un motor electric la ambele punți și sprintează de la 0 la 100 km/h în 6,5 secunde, grație celor 299 CP și cuplului de 460 Nm. De asemenea, modelele Škoda Enyaq RS iV și se distinge prin sistemul de direcție cu asistare progresivă și suspensiile sport, care coboară garda la sol cu 15 mm, respectiv 10 mm la punțile din față și din spate. Este disponibil opțional și sistemul adaptiv pentru controlul șasiului (Adaptive Chassis Control – DCC). Acesta ajustează automat răspunsul amortizoarelor și în funcție de condițiile carosabilului. Iar șoferul poate comuta între patru moduri de rulare predefinite: Eco, Comfort, Normal și Sport.

Cu aceste specificații, vârful de gamă Škoda Enyaq RS iV a și stabilit două recorduri pentru cel mai lung derapaj controlat realizat pe gheață. Performanțele au fost certificate de GUINNESS WORLD RECORDS. Mai întâi, Enyaq RS iV este și primul autoturism pur electric care a reușit un asemenea drift de durată foarte lungă. Mai exact, în 19 ianuarie 2023, mașina condusă de jurnalistul Richard Meaden a parcurs în derapaj controlat o distantă impresionantă, de 7.351 km. Driftul fost neîntrerupt timp de 15 minute și 58 de secunde. În acest timp, Enyaq RS iV a parcurs de 39 de ori traseul circular improvizat pe lacul înghețat Stortjärnen, din Östersund (Suedia).

Și succesul gamei Enyaq s-a dovedit andurant. Până la finalul lui 2024 au fost comercializate peste 250.000 de modele Enyaq și Enyaq Coupé, vânzările fiind impulsionate de spectrul de propulsii și variante de echipare. Pe lângă cele 5 configurații de motorizare clienții au putut alege și echiparea Laurin&Klement pentru o notă de rafinament suplimentară, sau configurația Sportline, care punea accent pe latura dinamică, având suspensii cu un calibraj sportiv, gardă la sol coborâtă și sistem de control dinamic al șasiului, disponibil opțional.

Atractivitatea modelelor Enyaq a primit încă un imbold substanțial în 2025, odată cu facelift-ul. Estetic, Enyaq a preluat noul design introdus în serie de modelul electric Škoda Elroq. Facelift-ul înlocuiește grila frontală cu noul panou Tech Deck Face. Acest „panou” subțire de culoare neagră are suprafață finisată lucios și se întinde la baza liniei capotei. La extremități include lumini LED cu funcție de semnalizatoare. Iar între acestea sunt integrate detalii luminoase, care contribuie la aspectul avangardist. Totodată, panoul Tech Deck Face nu se rezumă la funcțiile de iluminare. Ci include și o cameră video și un radar care sunt utilizate de sistemele inteligente pentru asistarea condusului. Sub acest panou multifuncțional sunt amplasate separat farurile LED Matrix.

Însă restilizarea a optimizat și aerodinamica, deja foarte performantă. Acum, Enyaq are un coeficient de frecare cu aerul coborât la 0,245 Cd, de la 0,256 Cd pre-facelift. Modelul Enyaq Coupé are un coeficient și mai mic, scăzut de la 0,234 la 0,225 Cd.

Și gama de motorizări a primit actualizări. Variantele de bază Enyaq 60 au baterie cu 59 kWh (net), tracțiune spate, un motor cu 204 CP și autonomii de 437 km (446 km pentru versiunea Enyaq 60 Coupé). Modelele Enyaq 85 dezvoltă 285,5 CP și au autonomii de 581 km (sau 591 km pentru modelul Enyaq 85 Coupé). În variantele cu tracțiune integrală, denumite Enyaq 85x, sistemul livrează tot 285,5 CP, autonomia ajungând la 544, respectiv 552 km.

Puterea de încărcare a bateriilor a evoluat la rândul său. Sistemul susține alimentarea cu până la 165 kW pentru modelele Enyaq 60. Iar modelele Enyaq 85x pot fi încărcate cu 175 kW. Astfel, alimentarea de la 10 la 80% din capacitatea bateriei durează 24 de minute în cazul modelului Enyaq 60 și 28 de minute pentru variantele Enyaq 85x.
Modelele de top Škoda Enyaq RS și Enyaq Coupé RS au putere de încărcare ridicată la 185 kW, precum și o baterie mai mare, de 79 kWh net. Sistemul de propulsie cu 2 motoare electrice livrează 340 CP pentru realizarea sprintului 0-100 km/h în doar 5,4 secunde.

Škoda Elroq

Experiența și succesul acumulate de Škoda mulțumită modelului Enyaq au condus la proiectarea modelului Elroq pentru un segment mai compact. Cele două SUV-uri au la bază aceeași arhitectură tehnică, modulară, proiectată special pentru automobile electrice. Dar, în timp ce Enyaq are 4.658 mm lungime și ampatament de 2.766 mm, Škoda Elroq măsoară 4.488 mm lungime și oferă spațiu confortabil, datorită proporțiilor de SUV și ampatamentului de 2.765 mm. La fel, lecțiile de aerodinamică învățate cu Enyaq au dat roade și în cazul lui Elroq, care are un coeficient de frecare cu aerul de numai 0,26 Cd.

Dar Elroq se poate lăuda și cu o caracteristică inedită. Este primul model de serie care etalează noul limbaj estetic Škoda, denumit Modern Solid, iar asta se remarcă în special datorită părții frontale Tech-Deck Face.
Elroq a debutat în 2024 și face și mai accesibilă mobilitatea electrică, având prețuri care pornesc de la 35.000 de euro cu TVA inclus, fără a lua în calcul subvențiile oferite de stat prin Programul Rabla Plus. Iar gama de propulsii oferă alternative pentru o diversitate de clienți.

Modelul Elroq 50 are un motor electric amplasat la puntea din spate, livrează 170 CP, iar bateria sa de 52 kWh (net) asigură o autonomie de 377 km. Elroq 60 dispune tot de tracțiune spate, dar motorul său produce 204 CP, iar bateria este de 59 kWh (net) și susține o autonomie de 430 km. Configurația Elroq 80 are un motor la puntea din spate, care generează 286 CP. Iar bateria sa de 77 kWh (net) oferă autonomie de 574 km.

Vârful de gamă Škoda Elroq RS are câte un motor la ambele punți, deci beneficiază de tracțiune integrală, ceea ce îl ajută să fructifice 340 CP pentru realizarea sprintului 0-100 km/h în 5,4 secunde. La fel ca în cazul lui Enyaq RS, bateria este de 79 kWh (net) și înregistrează autonomii de 549 km.

Abilitățile dinamice ale modelului Škoda Elroq RS sunt amplificate de șasiul adaptiv DCC (Dynamic Chassis Control), oferit opțional. Acesta permite selectarea unei mari varietăți de reglaje. De exemplu, în modul de rulare Individual, șoferul poate comuta între 15 variante de calibraj pentru răspunsul amortizoarelor.

Planul de extindere a gamei electrice

În 2023 Škoda a prezentat strategia sa de extindere accelerată a gamei de modelele cu propulsie pur electrică. Până la finalul anului 2026 constructorul ceh va avea o gamă cu 6 modele electrice, fie complet noi, fie actualizate. Unul dintre acestea este Elroq, care a debutat în 2024 fiind alternativa electrică în segmentul modelului Škoda Karoq. Iar în 2025 au fost lansate versiunile actualizate ale modelelor Enyaq și Enyaq Coupé.

Așadar, mai rămâne să vedem în curând încă trei noi membri ai familiei electrice Škoda. Marca din Republica Cehă a prefigurat și un SUV urban electric, prin intermediul conceptului Epiq. Acesta va avea lungime de 4,1 metri, autonomie de 400 km și prețuri care vor începe de la circa 25.000 de euro. Iar lansarea sa este așteptată în 2025.

Pentru 2026 sunt programate două premiere. Una va fi un break electric, cu lungime de aproximativ 4,6 metri. Rolul său va fi să devină o alternativă pentru Octavia. Dar, deși va fi înscrisă în segmentul compact, va oferi spațiu la nivelul unei mașini de clasă medie.

Nu în cele din urmă, gama Škoda va fi completată de un SUV electric de statură mare, prefigurat de conceptul VISION 7S. Impunătorul SUV electric măsoară 5.016 mm lungime și poate găzdui 7 pasageri într-un habitaclu foarte spațios, datorită ampatamentului de 3.075 mm. Iar garda la sol mai mult decât generoasă, de 242 mm, îl face potrivit și pentru escapade în natură alături de familie. De altfel, autonomia estimată să depășească 600 km îl va recomanda la rândul ei pentru călătorii îndelungate, precum cele spre destinația de vacanță.

Cert este că noua gamă de modele electrice oglindește spiritul inovator și fascinația față de noile soluții de mobilitate, care au alimentat creativitatea fondatorilor constructorului din Mladá Boleslav, vizionarii Václav Laurin și Václav Klement.