Am stat cu ochii-n patru la ce se petrece în industria auto în ultimul timp și pare că mai toți producătorii, cu mici excepții, fac pe dracu-n patru pentru a-și diversifica gama.
Text: Mihai Alexandrescu ; Foto: Dragoș Savu
Asta pentru a ne face nouă pe plac și, bineînțeles, pentru a ne lua banii. În fața acestui asalt de modele (BMW are peste 20 în gamă), ai zice că lucrurile ar trebuie să fie mai simple pentru cumpărător, dar nu este chiar așa. Mie mi-este din ce în ce mai greu să aleg un serial pe Netflix din cauza diversității și numărului mare de opțiuni. Iar când mă aflu în fața unei dileme, nu-mi rămâne decât să dau cu banu ca sultanu într-un harem cu prea multe cicălitoare. E ca pescuitul la năvod într-un fel – uneori prinzi ce ți-ai propus, alteori prinzi o cizmă puturoasă.
Este un Gran Coupe sau mai mult un Grand Tourer?
Aș spune că BMW Seria 4 Gran Coupe este mai mult un înlocuitor pentru fostul BMW Seria 3 GT ( care și-a oprit producția) decât o evoluție a vechiului model. Asta pentru că portbagajul se deschide acum cu tot cu haion (470 litri) și pentru că, dacă studiem profilul, chiar aduce cu fostul Seria 3 GT. Toată mașina emană o funcționalitate elegantă mai mult decât sportivitate, chiar și cu pachetul M.
Este cu 143 milimetri mai lung, cu 27 milimetri mai lat și cu 53 de milimetri mai înalt decât fost BMW Seria 4 Gran Coupe. De ce ai vrea să faci un coupe mai înalt, mă întreb, dacă nu pentru a-l transforma în altceva decât un Gran Coupe? De fapt, chestia asta cu patru uși pe un coupe nu merge chiar pentru toate caroseriile. În primul rând, Seria 4 nu este chiar atât de mare încât să-i spune Gran. Pe un Seria 6 sau pe un Seria 8, mașini mari, cu ampatament lung, e mult mai estetic și mai poetic să pui un al doilea rând de uși pentru că forma alungită ți-o permite.
Fostul BMW Seria 4 Gran Coupe arăta puțin înghesuit, ca un om care duce-n cârcă o povară și e împins de la spate de o furcă încinsă către un cazan de smoală. Noul BMW Seria 4 Gran Coupe nu mai are această problemă pentru că este un Gran Coupe cu numele și un Grand Tourer în practică.
Îl strică fața?
Da și nu. S-a vorbit mult despre grilele verticale BMW, s-a presupus că ele au fost alese de designeri pentru a crea mai mult interes în piața din China, dar adevărul este că aceste grile sunt doar o joacă cu trecutul. Mai toți rechinii bavarezi din trecut aveau grile verticale și trebuie să apreciezi un tribut atunci când este făcut cum trebuie. Dar este făcut cum trebuie? Ei zic că aceste grile nu vor fi prezente pe toată gama BMW și sunt un fel de a diferenția cât mai mult un Seria 4 de un Seria 3.
Personal, nu am problemă cu grilele, ci mai mult cu farurile și cu stopurile care seamănă prea mult cu alegerea unor designeri japonezi. În cazul japonezilor ciudățenia este o virtute, dar pentru nemți este o joacă cu focul. Europenii sunt ceva mai conservatori când vine vorba despre schimbări radicale, e nevoie de revoluții sângeroase și de capete ghilotinate pentru a ne convinge că sacrul trebuie profanat în numele progresului. E prea devreme să vorbim totuși despre succesul grilelor, dacă ele vor sta în calea vânzătorilor vom afla după un ciclu de viață. Abia atunci putem spune : Aha, eram sigur, proștilor!
Pari golan de la volan?
Nicidecum. În această configurație – 420d în culoarea gri Brooklyn, BMW Seria 4 GC este mai degrabă un contabil ieșit la jogging decât un golan nerușinat. Faptul că este cu peste 50 mm mai înalt decât fostul model influențează și poziția la volan, care nu este deloc rea, dar nu e tocmai sportivă. Și e ok. Nu toate BMW-urile trebuie să fie opresive cu cel de volan, să-l supună în poziția optimă pentru a ataca viraje, iar uneori e chiar ridicol să vezi un om de peste 1,80 cum se străduiește să-și ridice privirea peste volan. Experiența este mai puțin antrenantă decât în versiunea cu două uși și aduce o notă de confort necesară pentru o mașină care ar trebui să primească și doi pasageri în spate. Nici când ești singur în mașină nu ai aceleași impulsuri nărăvașe pe care ți le induce un coupe , dar nu aș spune că se conduce altfel decât un BMW.
Seria 6 GT a reușit să tempereze caracterul celui de la volan fără să-l plictisească, iar Seria 4 Gran Coupe pare că-și propune aceeași atitudine relaxată pentru șoferii săi. Evident, când ai un diesel sub capotă aproape că ți se impune această stare – răspunsul la accelerație este ceva mai lent și nu e un câștig pentru urechile tale să-l turezi până în zona roșie. Nu mă înțelegeți greșit, nu este un diesel care sună ca o moară stricată, dar tot e o diferență mare față de un motor pe benzină de aceeași cilindree când vine vorba de sunet și de livrarea puterii. Te răsplătește dacă ești conștient de eficiența unui diesel și nu de performanțele lui. În pus, faptul că este și un mild hybrid, te face să te gândești de patru ori înainte de a-i pune la încercare puterile – ai 190 CP la 4.000 rpm și 400 Nm între 1.750 rpm și 2.500 rpm, așa că vei dori să-l menții mai mult în zona de cuplu decât să-i descoperi toți căluții.
Merită banii tăi?
BMW Seria 4 Gran Coupe este mai puțin o cerere venită din partea clienților și mai mult o propunere a celor de la BMW pentru o clientelă nouă. Prețul de bază pentru modelul testat de noi – 420d xDrive cu transmisia Steptronic Sport începe de la 52.567 Euro cu TVA, dar a ajuns până la 73.152 Euro după ce a fost echipat generos cu niște opționale în valoare de 21.000 Euro.
Cele mai scumpe dintre ele sunt și opțiunile la care nu ai vrea să renunți într-un coupe cu patru uși – pachetul M Sport Pro (3.178 Euro), Pachetul Business Class (2.000 Euro), jantele M din aliaj ușor de 19 inch (974 Euro) și pachetul Innovation (3.800 Euro). Aș zice că merită să-ți iei un BMW Seria 4 Gran Coupe dacă ești de părere că un BMW Seria 3 este prea conservator, dar sunt și alte beneficii în afară de designul mai fistichiu – e mai relaxat, mai practic datorită deschiderii haionului și întoarce mai multe capete, chiar dacă unele se întorc pentru a te critica, nu pentru a te admira.